Floricele yo-yo

Floricelele astea sunt foarte usor de facut si de mare efect. Mie imi place cel mai mult aspectul celor facute din satin sau alta matase groasa. Daca este lucioasa e si mai bine. Daca este reciclata e chiar mai bine (poate o rochita care va este draga, dar in cele din urma ati inteles ca la 40 de ani nu veti mai incapea in hainele de la 20, ca in cazul meu?). 

Nici nu intra prea mult material, va trebuie doar un cerc cu diametrul dublu fata de cat vreti sa fie floarea de mare. De exemplu, cercul mare de mai jos are 9 cm, iar floricica rezultata din el are 4,5 cm. 

Asaaa... Acum ca ati decupat cercul, il tineti cu dosul materialului in sus si insailati marunt si cat mai aproape de margine. Adica la 1 - 2 mm, altfel o sa arate urat. 

Cand ati insailat complet cercul, il intoarceti pe fata

si strangeti de ata, sa se increteasca mijlocul. O sa arate cam asa: 

Este aproape gata. Luati o margeluta sau un nasturel dragut si o coaseti peste gaura din mijloc (sper ca nu ati folosit un ac prea mare, ca nu mai intra margeluta prin el!). 

Si cam atat! A fost simplu, nu? Mai jos se vede productia mea din doua zile: 

Mai ramane sa va hotarati ce faceti cu ele: agrafe, brose, martisoare, ca tot vine martie, sau un colier statement? La mine va urma un colier, ca de mult clocesc ideea. 

Metoda naturala de spalare a parului

Poate ca va asteptati sa vedeti ce am mai lucrat nou. Am mai lucrat cate ceva, dar nu am reusit sa fac fotografii. Asa ca am ales un subiect care nu necesita asa ceva :). Presupun ca si pe voi va intereseaza cosmeticele naturale. Si cand spun naturale nu ma gandesc la alte cutiute frumoase si scumpe, de la raionul bio sau mai stiu eu ce. ma gandesc chiar la produse naturale. Am citit odata undeva ca nu trebuie sa iti pui pe piele lucruri pe care nu le-ai manca. Are sens afirmatia, cred ca a fost un punct de plecare pentru mine, pentru ca pana atunci naturalul insemna doar masti de fata. 

Dar cum nevoia te invata, a trebuit sa am probleme cu parul ca sa renunt la sampon. Aveam parul lung in urma cu cativa ani, dar a trebuit sa il tai scurt pentru ca se rarise considerabil. In crestet aveam un inceput de chelie, in pozele de atunci mi se vede pielea capului. Am fost la dermatolog si diagnosticul a fost un exces de hormoni masculini, incurajarea ca este o chelie de tip masculin si nu exista decat un tratament, hormonal, pe care nu l-am suportat. Cat pe ce sa ma resemnez si sa accept ca voi fi o femeie cheala. 

Intr-o zi, cautand pe net remedii contra ingrasarii parului, am ajuns pe blogul unei americance care se spala pe cap cu bicarbonat de sodiu. Postarea avea sute de comentarii favorabile, toate cele care incercasera erau multumite. Sceptica, dar cu gandul ca nu am ce pierde, am incercat si eu. Inca de la prima spalare am descoperit ca am parul mai curat decat cu sampon. Si acum pot sa spun, ca la AA, ca am doi ani si jumatate de cand nu mai folosesc samponul, parul meu arata foarte bine, se ingrasa vizibil mai greu si s-a indesit. Am aproape desimea de dinainte, oricum nu se mai vede pielea capului in poze. 

Si metoda: o lingurita buna de bicarbonat la o cana de cafea cu apa, se amesteca bine, se toarna cu grija in parul udat in prealabil, se maseaza si se clateste. Imi ajunge o singura aplicare, am parul lung din nou, cu 10 cm mai jos de umeri. Cred ca functioneaza bine pentru parul gras si fin, confera si volum. A incercat si o prietena care are parul uscat si foarte des, la ea nu a mers, pentru ca ea nu dorea volum suplimentar. Si am auzit de la unele cu parul negru ca ar decolora, eu am parul saten inchis dar nu observ diferente.

Acesta este bicarbonatul pe care il folosesc eu, ultima data l-am gasit la 3,5 lei cutia de 500g. 

Sunt curioasa, a mai incercat cineva? Folositi si alte produse naturale in scopuri cosmetice? Eu mai am cateva, daca veti considera interesant articolul o sa vorbesc si despre ele. 

Vacanta in Valencia

In sfarsit am revenit pe blog, dupa o vacanta minunata si o prima saptamana de lucru criminala. Abia acum am reusit sa-mi revin, sper sa se mai calmeze apele. Nu am avut nici timp nici energie sa lucrez ceva nou, asa ca in domeniul asta nu am ce sa va arat, dar vreau sa vedeti niste imagini din minivacanta petrecuta in Valencia, la invitatia unui prieten drag. Am plecat din Cluj iarna si am ajuns acolo aproape vara. 

Ne-am plimbat prin tara portocalilor

si a eucaliptilor, din pacate fara frunze in acest anotimp.

In 1 ianuarie am urcat la munte, la un lac de acumulare imens. Se vede in fotografie cat de mult a a scazut apa din cauza secetei, dar chiar si asa privelistea a fost deosebita. 

In ziua urmatoare ne-am plimbat prin Valencia, in special prin centrul istoric. Mi-au placut foarte mult cladirile cu arhitectura de inspiratie maura, deosebite mi s-au parut mozaicurile de mai jos, din Gara de Nord a orasului

Aleile pietonale plantate cu portocali te imbie la un rasfat, o cafea fierbinte si aromata si o multime de gustari si dulciuri prin vitrine :)

O imagine din zona moderna a orasului

Si inainte de intoarcerea acasa, o paella valenciana pregatita de gazda noastra. Am luat reteta, stati pe aproape!