30 noiembrie 2023

A ajuns!

 Coletul, adică. Cu ceva peripeții de genul "când fu Tica nu fu Tache" dar ieri în sfârșit a ajuns la mine. L-am dus înăuntru și a trebuit să plec, am ajuns acasă seara la 9 moartă de foame și de curiozitate. Curiozitatea a primat, am deschis coletul, am studiat fiecare pachețel, am întors brăduțul pe toate părțile, am tot repetat cât a muncit Mihaela la cele șase colete, și abia apoi am ajuns in bucătărie. 


Astăzi am scos din nou totul din cutie și am făcut o fotografie de grup, am așezat brăduțul pe o măsuță și aștept cuminte sa vină ziua de 1 decembrie. Ca fapt divers, este primul meu calendar de Advent!
Ah, când tăiam scociul cu un cutter am zis "este o lumânare parfumată înăuntru". Deja se simțea mirosul 😃. 



29 noiembrie 2023

Miercurea fara cuvinte - mini-parcul auto

 


Miercurea fara cuvinte este gazduita de Carmen

Fotografii din arhiva personala.

24 noiembrie 2023

Moș Crăciun are cutie poștală

 Avea el o cutie poștală de mult timp, dar se învechise și a vrut una nouă. 

Undeva printre lucruri de aruncat ale socrilor, s-a rătăcit o cutie metalică, cândva a fost expusă într-un magazin cu mostre de rolete, jaluzele exterioare din lemn. Cutia in sine este partea aceea în care se adună roleta când este ridicată. Am salvat-o de la gunoi, am scos roleta (era putrezită de la ani de stat în ploaie, nu a mai putut fi salvată) și mi-am rugat soțul să îi decupeze una din lateralele mici, ca o ușița. I-a pus și o balama cat se poate de rustica, tot el a vopsit-o cu cea mai roșie vopsea pentru metal pe care a gasit-o, iar mie mi-a revenit sarcina sa o decorez. Acum ceva timp am primit un fel de creion cerat alb, care sigur este pe bază de petrol pentru că miroase inconfundabil, și pe care nu am avut ocazia să îl încerc. S-a dovedit numai bun, scrie gros și după ce se usucă nu se mai șterge. Mi-am incercat mana la scris artistic și desenat fulgi, a ieșit ce se vede. Moșul este mulțumit, cutia este mărișoară și încap multe scrisori. Destinația ei sunt ședințele foto de Crăciun.





Și uite-asa am ajuns sa fiu ucenic in atelierul lui Moș Crăciun.

23 noiembrie 2023

Reflexii în oglinda - miniaturi

 Le-am făcut în trei reprize, pe primele chiar demult, pe ultimele cândva în vară, dar nu știu cum se face că le-am tot ocolit când am făcut fotografii. Raftul este o cutie pentru bijuterii care vine fără capac, am luat-o special pentru ele că nu se potrivea nimic din ce aveam. 


Am pus mâna pe cutia cu mărgele, in principiu le-am folosit pe cele desperecheate. Am observat că cel mai bine arată mărgelele transparente și cele cu aspect metalic. Cele tip Murano îmi plac cel mai mult, am avut o jumătate de colier vechi, din care am avut câte două am făcut cercei, pe celelalte le-am făcut sticluțe de parfum. Ah, și câteva le-am găsit pe stradă 😛





In vază sunt cinci flori, nu știu cum le-am aranjat de nu se vede bine. De altfel acum văd că am făcut fotografiile cam înclinate și ultima nu este foarte clară.

Mi-ar plăcea și mie așa sticluțe frumoase de parfum! Și așa multe! 🙃🙃🙃

Mărgelele translucide, accesoriile metalice și rafturile transparente in combinație cu niște raze de soare timide au produs o grămadă de reflexii. De obicei încerc să le evit, dar acum m-am bucurat de ele.

Rubrica reflexii în oglinda este gazduita de Carmen.

22 noiembrie 2023

Miercurea fara cuvinte - mâțișori de magnolie

 





Miercurea fara cuvinte este gazduita de Carmen

Fotografii din arhiva personală 

21 noiembrie 2023

"Colecția" de nasturi

 Titlul are ghilimele pentru că deși există colecții de nasturi eu sunt foarte departe de a avea o colecție propriu-zisa. In primul rând lipsesc piesele valoroase. Eu am doar nasturi banali. S-au adunat destul de mulți pentru că recent mama mi-a spus că dacă nu iau eu cutia cu nasturi o aruncă. Este vorba despre una din cutiile metalice de halva de acum 50 de ani, in care a început să țină nasturi de nevoie, pe atunci erau o familie tânără care construia o casă și creștea un copil, iar nasturii costau mult, de altfel ca și acum. Așa că atunci când o haină ajungea să fie aruncată sau transformată în cârpe, nasturii se păstrau. Uneori tricotam o vestă sau un jerseu și luam nasturi din cutie, sau ne făcea mătușa o bluză sau o rochiță, tot la cutie apelam. După 90 când au apărut nasturi frumoși mai cumpăram, dar nasturii pentru o bluză ajungeau să coste cât materialul.

Astăzi este o zi mohorâtă cu ploaie mocănească și eu sunt liberă, aveam fotografii făcute de duminică, așa că m-am așezat pe canapea cu o cafea și o păturică și m-am apucat de scris 😄



Se văd mai sus recipientele in care pastraz nasturii: evident cutia de halva, o cutie de înghețată, o sticlă cu secțiunea pătrată in care intră doar nasturi micuți, un borcan căruia i-am făcut cândva o perniță de ace pe capac. Și ultimul recipient, o ceșcuță din porțelan chinezesc subțire ca o coajă de ou, in care țin năsturași din sidef. Cândva am văzut un colier făcut din asemenea nasturi și vreau să fac și eu unul. Acum am destui, dar lipsește inspirația. Poate primim la anul o temă cu nasturi 🤣🤣🤣

Am golit cutiile, am răscolit prin ei și am ales câțiva pentru fotografii "de portret". 



Sunt nasturi din tot felul de materiale, plastic majoritatea, dar și metalici, din lemn, câțiva din os și chiar și din piele. De majoritatea lor îmi amintesc de pe ce au fost tăiați, cel mai vechi cred că este din a doua imagine stânga sus, a fost pe o haină a bunicii mele. Nu am mai mulți dar erau comuni, toate bunicile de la țară aveau așa ceva. Cei de lângă el sunt din anii 60-70 când erau la modă nasturii bombați și țuguiați. De cei de jos am uitat când am făcut colajele, erau comuni in anii 70 și au fost pe jerseele copilăriei mele.


Răscolind printre ei mi-am amintit de cartea Cutia cu nasturi de Rodica Ojog - Brașoveanu, construită în jurul amintirilor unui personaj care și el răscolește in cutia cu nasturi și fiecare nasture ii aduce in amintire oameni dragi care nu mai sunt lângă el. Doar că nasturii lui sunt de alt calibru :))))) argint aur și perle.
La cutiile astea am apelat pentru o mulțime de proiecte, am făcut și cercei din nasturi și câteva inele, dar mai ales i-am montat pe tot felul de floricele, sticle și borcănașe. A, și câteva tablouri!

18 noiembrie 2023

Suport pentru pahare cu om de zăpadă

 Am ales un CD pentru a-l transforma într-un suport pentru pahare și l-am îmbrăcat cu aceeași folie autocolanta cu care am îmbrăcat castelul, pentru că este din plastic chiar dacă arată ca hârtia, și implicit rezistă la umezeală. A fost ușor să îl îmbrac in folie, dar apoi m-am blocat, nu știam cum să îl decorez. Mă gândeam la o margine aurie, pentru că cei doi guru ai modei care făceau mai demult emisiunea What not to wear au spus nu o dată că auriul și argintiul sunt culori neutre și merg combinate. Dar tot mai trebuia ceva. Azi mi-a venit brusc în minte că am într-un sertar, cumpărate de cel puțin 10 ani, câteva folii cu imagini autocolante. Cu imagini de Crăciun, exact la timp, se apropie Crăciunul. 


A doua temă a transformărilor creative este gata! Știu exact ce vreau să fac pentru următoarea, dar e un pic mai mult de lucru, să văd cum reușesc.



Am așteptat să se facă seară să îmi pun și un pahar cu vin :) oricum lapovița care a căzut toată ziua a făcut să fie întuneric în casă de dimineață. Dar în serile reci și vântoase uneori mă răsfăț cu un pahar de vin să mă încălzesc, așa că am așteptat seara. Am folosit acest pahar pentru că acum multi ani soțul meu a sablat pe el capul unei pisici, a fost prima incercare de sablare. L-a făcut pentru mine, eu fiind mare iubitoare de pisicuțe. Și am obținut și niște reflexii aurii cu care alerg repede la Carmen până nu închide tabelul.



15 noiembrie 2023

Miercurea fără cuvinte - ca un răsărit de soare

 







Miercurea fara cuvinte este gazduita de Carmen

Fotografii din arhiva personală 

14 noiembrie 2023

Dreamcatcher dintr-un CD

Mihaela ne-a provocat în luna noiembrie să scotocim prin casă după Cd-uri vechi. Am destule, am avut foarte multe, încă am DVD-uri cu filme pe care le mai păstrez, chiar dacă nu le mai folosesc. Dar am și multe cu programe de mult inutile, și oricât le-am protejat unele s-au zgâriat, fiind un material foarte puțin rezistent. 
Am ales unul și am hotărât să îl transform într-un ornament de agățat, un dreamcatcher zic eu, chiar dacă nu are plasa clasică. 



Am apelat la multele ghemulete cu resturi de PNA și am îmbrăcat CD-ul in culori de toamna. Până la urmă am renunțat la maro și am găsit aceste frunzulițe aurii, am mai folosit din ele în trecut și cu ocazia asta am terminat punguța. Ah, da, și o mărgea de lemn, nu mai știu nici de când nici de unde o am, dar era una singură și prea stătea stingheră.


9 noiembrie 2023

Reflexii in oglinda - flăcări

 Datorită noilor reglementari care mie mi se par absolut idioate - interdicția de a face foc în grădină, adică locuiești la sat, ai o grădină mare plină cu pomi, ai o grămadă de frunze și crengi de la toaletare, și nu ai voie să le arzi - facem foc într-o sobiță mică, făcută de soțul meu din jante vechi. Noi deocamdată nu avem pomi mari, dar avem trandafiri. Și o grămadă de saci de hârtie de la tencuială, glet, sapă, whatever. Eu am crescut la sat, toată lumea făcea foc în grădină și toamna și primăvara, niciodată nu s-a întâmplat nimic nu a fost nici un incendiu. Grădinile sunt mari și focul se face in gradina de legume, unde este doar pământ, fără iarbă in jur care s-ar putea aprinde. Majoritatea nu își pot permite să plătească firmelor de salubrizare transportul resturilor vegetale care sunt in cantitate foarte mare, și până la urmă transformarea în cenușă cu care fertilizezi gradina mi se pare mai ecologică decât consumul de motorină sa le transporti undeva, sincer nu știu ce fac cu ele.

Astea fiind zise, nu e foc deschis, ocupă mult mai mult timp pentru că se pot arde doar cantități mici odată, iar eu sunt fochist șef (și fotograf): 






Rubrica reflexii in oglinda este gazduita de Carmen.

Fotografii din arhiva personală.

8 noiembrie 2023

Miercurea fara cuvinte - sedum in balcon

 




Miercurea fara cuvinte este gazduita de Carmen

Fotografii din arhiva personală 

2 noiembrie 2023

Reflexii in oglinda - dansul norilor

 Sâmbătă dimineața pe autostradă cerul era pe jumătate acoperit cu nori jucăuși. Cu siguranță la altitudinea lor era vânt puternic, își schimbau întruna forma și se vedea foarte interesant. Evident că telefonul nu a văzut la fel, dar totuși le postez.








Postarea participă la rubrica Reflexii in oglinda găzduită de Carmen 

1 noiembrie 2023

Miercurea fara cuvinte - toamna arămie in Parcul Central

 







Miercurea fara cuvinte este gazduita de Carmen

Fotografii din arhiva personală.