20 noiembrie 2017

Cetatea Rasnov si Pestera Cetatii

Cetatea Rasnovului era un alt obiectiv la care doream sa ajung in zona Brasov - Sinaia, asa ca i-am dedicat o alta zi din concediul nostru, impreuna cu pestera invecinata. Este o cetate, nu un castel, asa ca intre zidurile ei se adapostea candva o intreaga comunitate, iar in vremurile de restriste primea si taranii din satele invecinate. Ai ceva de urcat, dar merita sa faci urcusul pe jos pentru ca drumul prin padure este relaxant, pana la urma esti in vacanta si nu te grabeste nimeni, urci in ritmul tau. Cand se termina padurea cetatea iti apare in fata in toata maretia ei. 


Ca sa ajungi inauntru trebuie sa treci pe sub doua porti inchise cu grilaj si cu usi masive de lemn.


Apoi esti liber sa cutreieri stradutele cetatii, inguste si in panta accentuata, sa arunci o privire in interiorul casutelor minuscule insirate de ambele parti ale drumului si sa-ti imaginezi farmecul dar si greutatile vietii din alte vremuri de pe aceste meleaguri. In interiorul cetatii se desfasura un fel de targ al mesterilor traditionali, dar in unele casute functioneaza si magazine permanente care au firma afisata la intrare. Cumva, asta da o impresie de viata cetatii, chiar daca majoritatea caselor sunt in ruina simti pulsul vietii. 



Aici se pot inchiria costumele si armele pentru fotografii.


Coboram catre piata centrala a cetatii, casele sunt mai mari, mai spatioase si complet restaurate.


Una dintre incaperi gazduieste o expozitie eclectica de obiecte vechi, de la unelte, arme, vase, costume, pana la monede, bancnote, fotografii, documente si obiecte de folosinta personala.



Dupa cateva ore petrecute in cetate am coborat si ne-am indreptat spre Pestera Cetatii aflata la 1,5 km distanta. Acolo lasi masina intr-o parcare si din nou ai de urcat prin padure, pentru mine a fost destul de obositor pentru ca nu am antrenament dar am savurat la fiecare pas verdele incredibil pentru sfarsitul lunii septembrie (noi venind dintr-o zona mai arida unde nu prea mai vedeam nimic verde la ora aceea) si chiar la un moment dat ne-am oprit sa inregistram cantecul pasarilor. Pestera are ceva vizitatori dar destul de putini, poate si pentru ca a fost abia de cativa ani deschisa publicului si inca nu stiu multi de existenta ei. 



Se viziteaza numai cu ghid iar vizita dureaza 20 de minute, cam putin pentru gustul meu pentru ca nu stii cum sa te imparti intre atentia acordata explicatiilor ghidului, admiratul sirurilor nesfarsite de stalactite si stalagmite si parcurgerea unui traseu abrupt si alunecos. Evident ca pestera este mult mai mare decat portiunea amenajata, dar pentru cei aventurosi si care nu sufera de claustrofobie se poate parcurge un alt traseu, de nivel profesionist, bineinteles insotit de un speolog si echipat corespunzator. Daca bine am retinut este vorba despre 200 de metri care se parcurg in doua ore, asta ca sa va faceti o idee despre gradul de dificultate.




Aproape de iesire unul dintre cei care au lucrat la amenajarea pesterii a sculptat silueta unui calut in calcar.




9 noiembrie 2017

Castelul Bran


Daca inca nu v-ati dat seama, va spun eu ca ma pasioneaza castelele, palatele, cetatile, vechiturile, ruinele si cam tot ce tine de trecut. Asa ca fiind intr-o zona bogata in asemenea castele le-am luat la rand, cate unul pe zi. Acum i-a venit randul Castelului Bran, pe care de mult doream sa il vizitez. 
Castelul este exceptional, a meritat sa-i dedicam o dupa-amiaza intreaga, si din fericire nu a fost distrus in epoca comunista cum s-a intamplat cu atatea altele. Este adevarat ca nu s-a pastrat nimic din mobilierul existent pana atunci in castel, dar cand a fost deschis publicului a fost remobilat cu piese de o reala valoare care recreeaza interioare de secol XVIII-XIX.
Pretul unui bilet de intrare este de 35 lei. Exista si reduceri si gratuitati, sunt mentionate pe site-ul castelului. Nu exista ghid, odata intrat in castel esti liber sa cutreieri peste tot si sa stai cat vrei, in fiecare incapere gasesti explicatii detaliate despre vechimea si provenienta mobilierului si obiectelor de decor. 



Fereasta aceasta iti lasa impresia ca in spatele ei se ascund domnite sfioase care abia asteapta sosirea cavalerilor pentru a-si arata chipul frumos intre arcadele umbrite :) 







Un coridor secret care face legatura intre etaje, ascuns (cum altfel?) intr0n dulap.












6 noiembrie 2017

Castelul Cantacuzino din Busteni


Lunile septembrie - octombrie ne-au prins calatorind la greu, dar pentru ca am multe-multe fotografii frumoase (realizate de sotul meu 😄) o sa le dozez asa incat postarile sa nu se incarce greu. 
Anul trecut am fost un weekend la Sinaia dar nu am reusit sa intram la Peles, sambata am urcat pe munte iar duminica dimineata era atat de aglomerat incat nu am gasit parcare, iar de atunci imi doresc sa ma intorc in Sinaia pentru Peles. Mi-am indeplinit dorinta cu varf si indesat, Pelesul se viziteaza cu ghid dar altfel nici nu ar fi avut acelasi farmec. Am vizitat si Pelisorul, unde nu exista ghid deci nici un traseu impus si nici timp limitat. Si nici multi vizitatori, majoritatea il ignora nejustificat. Ne-am plimbat apoi ore bune prin gradina imensa a domeniului, am avut noroc de o zi rece dar cu timp frumos. 
Din pacate pe site-ul castelului scrie ca fotografiile realizare in interior nu pot fi postate pe internet nici macar pe retelele de socializare asa ca de aici nu pot posta decat doua fotografii din exterior, in speranta ca astea nu constituie o problema. Biletul este pentru interior, curtea este cu acces liber. Apropo de bilete, intrarea costa 60 lei/persoana la Peles (tur complet) si 20 lei/persoana la Pelisor, plus 35 lei taxa foto. Si mai costa 10 lei taxa de parcare, dar parcarea se umple rapid inca de la prima ora. Exista si un vestiar unde iti poti lasa hainele dar nu si alte bunuri pentru ca usile nu se incuie.
Am constatat cu surprindere ca marea majoritate a vizitatorilor astepta la intrarea cu ghizi vorbitori de alte limbi. La intrarea cu ghid in limba romana nu am asteptat deloc la coada, tocmai se formase un grup si ne-au luat si pe noi. 


Mai jos este Pelisorul, locul de suflet al reginei Maria.


Am rezervat o alta dupa-amiaza castelului Cantacuzino din Busteni (noi preferam sa vedem mai putine locuri dar sa petrecem timp suficient acolo unde ajungem, bifatul destinatiilor nu este pentru noi). Construit la inceputul secolului XX de printul Gheorghe Grigore Cantacuzino, castelul este o adevarata bijuterie si beneficiaza de o amplasare magnifica, cu o priveliste chiar mai frumoasa decat a Pelesului. Din pacate acest castel a fost transformat in sanatoriu de catre comunisti, ceea ce a dus la zugravirea peretilor din unele incaperi in verde si la disparitia completa a mobilierului. Recent a fost deschis publicului si s-a scos la lumina decorul original al peretilor. Au ramas oricum nedeteriorate usile minunat sculptate, vitraliile, tavanele casetate si pictate diferit in fiecare incapere. 
Ca o anecdota, ghidul ne-a relatat ca printul, supranumit Nababul, a dorit sa paveze curtea si sa inveleasca acoperisul cu monede din aur. Discutand cu regele despre aceasta intentie, regele i-ar fi spus ca nu poate aseza monedele cu stema in sus, pentru ca ar calca in picioare insemnele tarii, dar nu se poate nici invers, pentru ca ar calca peste imaginea regelui. Asa ca i s-a permis cu conditia sa aseze monedele pe cant (vorbim despre epoca asa numitului leu greu, leul - aur). Nimeni nu se indoia ca Nababul nu ar avea suficienti bani, doar ca in scurt timp el a murit si planul a ramas nerealizat.


Imaginea de mai jos este din sala cea mare, sala de bal a castelului, unde peretii au fost decorati cu portrete ale stramosilor printului, printre care se numara mai multi domnitori ai Tarii Romanesti si Moldovei. 


Unii dintre ei apar si pe vitralii.












Biletul de intrare costa 20 de lei pentru care beneficiezi de tur ghidat, nu exista taxa foto si nici restrictii privind afisarea fotografiilor. Te poti plimba cat doresti prin gradina imensa si inca inflorita la final de septembrie, exista in acel moment si o expozitie de arta contemporana in gradina, iar in fata castelului un restaurant ii asteapta ce cei care au nevoie de refacerea fortelor. 
La intrarea in gradina exista doua parcari, una gratuita afara si una cu taxa de 5 lei in interior. 

25 octombrie 2017

Sacosa din tricou reciclat


Am mai facut acum ceva timp o sacosica pentru piata dintr-un tricou vechi asa ca de data asta a fost floare la ureche. Cand am vazut provocarea de luna aceasta m-a dus gandul imediat la teancul de hainute pe care nu le mai purtam dar nici nu le aruncam, ca daca... avem vreo idee. E bine si cand au altii idei 😃. Asa ca am luat un tricou prea scurt, prea intins si prea patat 


si un buzunar decupat de la niste camasi transformate in carpe


am taiat frumos tricoul


i-am cusut buzunarul peste pata de nu-stiu-ce, l-am intors pe dos si am cusut partea de jos (am cusut si colturile in diagonala sa se aseze mai frumos)


si gata plasa de mers la piata!



11 octombrie 2017

Bijuterii


M-am mai distrat cu niste bijuterii, inelusele  sunt incercari de a lucra cu sarma de cupru iar colierul este realizat dintr-un capetel de snur ramas din alte vremuri (in care am facut garnituri de point-lace) caruia i-am cusut pe o margine margelute de nisip. A iesit ondulat in intamplare, nu cu intentie, pentru ca de comoda ce sunt am luat un ac in care aveam guta de pescuit si am lucrat strans. Cand am vazut ca se onduleaza m-am gandit un moment sa stric si sa insir din nou margelutele, dar am decis repede sa merg cu comoditatea pana la capat ca nu arata rau ☺.



Bratara este reciclata pentru ca am taiat o bucata dintr-o curea (din pacate nu e de piele) si i-am adaugat capetele si gata.



3 octombrie 2017

Bijuterii

Intr-o zi mi s-a facut dor de un pic de bijuterit, asa ca am pus mana pe cutiile cu margelute si piese metalice si am scotocit prin ele. De cand mi-am promis ca lucrez tot ce am, sa imi mai fac ordine prin materiale! E-hei, asta pare imposibil de realizat, ca ma duc sa magazin sa cumpar o inchizatoare de bratara si ma intorc cu o pungulita plina. E si asta o forma de dependenta ☺.