Prajitura cu cartofi

Stiu ca ati fi vrut sa vedeti ce am mai lucrat, dar am facut o pauza si am mai trecut si prin bucatarie.Nu de alta, dar m-a stimulat Greenzonelife cu giveaway-ul ei cu cartofiori albastri.

Oare numai mie mi se intampla sa colectionez retete cu mare entuziasm, sa adun volume intregi in caiete cu hartiute intercalate printre pagini, cu promisiunea ca o sa le trec "pe curat" cat de repede, si pe urma sa le las asa cu anii? Sau cu deceniile? 

Uite-asa rasfoind minunatia de caiet am gasit o reteta veche-veche, de pe vremea lu' ceasca, de cand toate retetele erau "economice" si improvizatii. Acuma, asta are nuca, si o sa spuneti ca ce economie e aia, dar daca aveai un nuc in curte cum au parintii mei se schimba problema, ca nu mai trebuia sa cumperi nuca. 

Am pus repede mana pe reteta si ustensile si a iesit asa ceva: 

 

Pentru aluat aveti nevoie de un cartof mare fiert, cam de 200g, 200g unt (originalul cere margarina, dar am modernizat-o), 200g zahar, 400g faina, coaja de la o lamaie (eventual si sucul, depinde de cat de intensa vreti aroma de lamaie) si o lingurita de bicarbonat. 

Cartoful se fierbe curatat de coaja si taiat in bucati mari, se sfarama cat este cald,

se amesteca cu untul si apoi cu restul ingredientelor. Se framanta un aluat mai consistent, se imparte in 2 si se intind foile cu atentie, pentru ca aluatul este sfaramicios. 

Se unge tava cu ulei, se aseaza prima foaie in interiorul tavii

 

se aseaza umplutura 

si se acopera cu a doua foaie. Foaia de deasupra se inteapa cu furculita si se da la cuptor. 

Ca umplutura am folosit o cana de nuca, o cana de nuca de cocos si trei linguri de gem de afine, totul amestecat bine sa se lege cat de cat. Daca va intrebati, reteta originala cere nuca, stafide si rahat, dar cum stafide nu aveam si rahatul nu imi place, am improvizat. 

S-a copt repede, in 30 de minute, nu intrebati de temperatura ca habar nu am, nu am un cuptor asa de sofisticat. Cand a fost gata am pregatit o glazura din 100g zahar praf, 2 linguri de cacao, 4 linguri de apa si o lingura de ulei. Le-am topit toate intr-o craticioara, le-am lasat pe foc sa dea un clocot si am turnat glazura pe pajitura calduta. Stiu ca trebuia sa astept sa se raceasca, dar nu am mai avut rabdare :)

 

Asa-i ca arata bine? Si este delicioasa, noua ne place pentru ca e usoara, neavand crema! 

CRACIUN FERICIT!

Va doresc tuturor un Craciun linistit, alaturi de familie si cei dragi! Sa va incarcati bateriile si sa reveniti cu amintiri placute si forte proaspete din vacanta!

Ciucurasi de pus in brad

Am impodobit bradul saptamana trecuta, dar pe masura ce termin cate ceva agat repede in el. Singura problema ar fi ca nu prea mai este loc. De data asta sunt niste ciucurasi, nu stiu cum sa le zic altfel, din fasii de polar. Pana la Craciun sigur mai urmeaza ceva, doar mai sunt cateva zile! 

Nu stiu de ce nu vad unele lucruri decat in poze, abia acum observ cat de ciufuliti i-am lasat.Daca luati modelul nu faceti ca mine, aranjati frumos toti franjurii aia si o sa aiba alt aspect.

Glob din materiale reciclabile

Adica un globulet realizat dintr-un bec ars, ocazie cu care mi-am exersat talentele la desen ramase latente de prin scoala generala :)

Pentru cine vrea sa ia modelul, recomand sa acoperiti intai becul cu un strat de grund, altfel exista riscul sa crape vopseaua, si ar fi pacat. 

Insciu si acest globulet la Claca In asteptarea Craciunului - editia a treia gazduita de KaBea. 

Ingerasi

Ma grabesc sa nu vina Craciunul pana nu termin cat mai multe ornamente. Cand am ajuns azi acasa am gasit un pliant in cutia postala si l-am luat sa-l studiez. L-am studiat si l-am pus deoparte pentru transformat in altceva, dar mi-a ramas ceva pe retina. Multimea de ornamente de sarbatori disponibile in supermagazinul X. Nu conteaza in care, sunt la fel toate. Chinezesti si cu aspect indoielnic, la pretul de numai .... lei (destul de multi, dupa mine). De altfel chinezii nici nu sarbatoresc Craciunul, le este la fel de strain ca Ramadanul noua, dar ne sustin noua goana dupa chilipiruri, ca vorba aia, "business is business".

Asa ca am pus mana pe o coala de hartie si am luat modelul de la anca, si am facut rapid doi ingerasi, nu chiar atat de frumosi ca ai ei, dar cu siguranta mai frumosi decat "ornamentele" din supermarket. Nu voi folosi de Craciun numai ornamente handmade, pentru ca am multe globuri vechi, din sticla, care intre timp au devenit vintage si e pacat sa nu le fac vedete o data pe an, dar ma straduiesc sa le alatur an de an tot mai multe facute de mine. Si va incurajez sa faceti si voi la fel.
 Particip cu ingerasii la Claca - "In asteptarea Craciunului" - editia a treia

Braduti din conuri de hartie

Am inceput cu mare elan o serie de braduti din conuri de carton. Am vazut o multime de modele in ultimii ani, se pare ca devine o decoratiune tot mai cautata. Si pentru ca nu se putea sa nu folosesc ceva ce nu imi mai trebuia, am reciclat niste dosare din carton folosite, evident) pentru ei.

Si pentru ca anul acesta m-am trezit la timp, am vazut invitatia lansata de KaBea la Claca In asteptarea Craciunului - editia a treia, la care se vor inscrie repede-repede si bradutii mei!

Primii mei braduti, imbracati in sfoara si in hartie cu note muzicale: 

Bijuterii din hartie reciclata

Dupa o absenta luunga luunga si cam putin justificata, am revenit si sper sa si raman aici :)

Am o saptamana de concediu si am inceput deja sa adun de prin toata casa mici proiecte care au ramas nefinalizate de cine stie cand, unele chiar de iarna trecuta (ca de exemplu o caciulita neterminata pe motiv ca a venit caldura cam devreme, prin martie, si nu mai aveam nevoie de ea. Ei bine, in curand se intoarce iarna, asa ca am adunat-o de pe unde zacea. 

Pana una-alta am insirat niste margelute de hartie Rezultatul: 

.

 o bratara si o pereche de cercei pe nuante de albastru

un colier si o bratara maro cu margelute dn lemn.

Decor cu sfoara

Imi era dor sa lucrez ceva cu sfoara de canepa, este unul din materialele mele preferate. Si cum aveam ceva becuri arse prin casa, a iesit ceva dragut. 

Aveti vreun bec ars prin casa? Banuiesc ca nu, le aruncati imediat :) Eu una nu o sa mai arunc becuri o vreme, vreau sa umplu un cosulet cu pere de toamna. Reteta e simpla, becuri, sfoara, un adeziv oarecare, unul mai puternic pentru codite, niste crengute culese de pe marginea drumului (uscate, da? nu ne luam de pomii verzi:) A, si ceva rabdare, ca e mai dificil cu suprafetele convexe! 

Si daca  tot m-a prins microbul infasuratului am pus mana si pe o sticluta si niste resturi de ate de la crosetat si voila!

Din nou Creta

Inca un pic va bazai cu peisajele si gata, va las ca a venit toamna si trebuie sa ma apuc si de margelit si alte cele.

Pe langa marea de turcoaz si muntii spectaculosi, Creta are o istorie bogata, este taramul miturilor antice si insula lui Zeus. De data aceasta am vizitat situl de la Phaistos; mai jos se poate vedea primul teatru din lume. 

Iar aici sunt ramasitele aprtamentelor regale. Pe scarile de langa ele se puteau urca sase etaje, intr-un palat a carui constructie a inceput acum 3700 de ani. 

Golful Mirabello, o priveliste care iti taie rasuflarea: 

Si o straduta dintr-un minuscul satuc pescaresc, Mochlos: 

Creta

Am lipsit un pic cam mult de pe blog din motive de concediu :), si din aceleasi motive nu am mai lucrat nimic nou. Asa ca nu va arat ce am lucrat, va arat ce am vazut. In doze mici, ca ma apuca dorul si se face rau :).

Am petrecut o saptamana in Creta, am vazut multe lucruri frumoase, am cunoscut oameni minunati, ne-am intors cu bagajul plin de poze, de amintiri si de dor... si cu o multime de pietre care asteapta sa fie transformate in bijuterii. 

Plaja avea un nisip incredibil, maro-roscat cu mult negru.

Imaginile de mai jos sunt din Matala, unul din ultimele refugii ale hippiotilor

In pesterile de aici au locuit o multime de tineri veniti din toata lumea in anii '70,acum sunt goale si pot fi vizitate contra unei taxe. 

 

 Insula este suprasaturata de ruine, cred ca oriunde incerci sa sapi le gasesti. De fapt, le gasesti la tot pasul si la suprafata, aici erau langa parcarea din Matala

Desi plaja era de nisip, in apa erau pietre, asa ca era deosebit de limpede. Sotul meu a filmat o multime de pesti mari, care nu pareau deloc deranjati de turistii care faceau baie printre ei