17 septembrie 2018

Cutie imbracata in sfoara

Nu stiu altii cum sunt, dar mie cutiile de pus chestii in ele niciodata nu imi ajung. In trecere pe la Lidl mi-am pus intr-o zi o parte din cumparaturi in cutia de mai jos, am ajuns acasa si am intors problema pe toate partile. Cum nu mai lucrasem de mult cu sfoara si imi era dor, am decis sa ii dau un aer rustic. Sau country ☺. Am masacrat o bluzica de vara pusa in cutia (pardon, una din ele) pentru reciclat si m-am ales cu o cutie - tavita sau ceva de genul asta.



Si pentru ca Rux a revenit cu un proiect drag sufletului meu bineinteles ca ma grabesc sa ma inscriu.

16 septembrie 2018

Coliere cu flori din saten

Imi era dor sa ma joc cu matasea, asa ca am executat doua coliere in culori neutre. Vara asta a fost mai mult cu excursii decat cu handmade, dar cand fac o pauza prea mare intru in sevraj si trebuie sa fac ceva cat de mic.



5 septembrie 2018

Pizzi goffre

Am ajuns si la pizzi goffre, pentru ca asa sunt eu, nu am rabdare sa lucrez o tehnica pana ma perfectionez, musai sa topai dintr-una in alta si sa le incerc pe toate. Fiind inrudita cu decupajul si avand si un finisaj vintage, mi-a tot facut cu ochiul pana m-am hotarat sa incerc.


Am luat o sticla de un litru de Borsec (din sticla, evident), am facut o pasta de structura cu ce aveam prin casa, sa nu mai dau banii si pe aia, am cautat ceva dantela si am gasit o bucata draguta si lucrata cu mana dar destul de veche si nu in cea mai buna stare, un servetel si m-am apucat de lucru.



Nu sunt tocmai incantata de rezultat, imi place dar se poate mai bine, totusi ma gandesc ca e prima si poate la urmatoarea o sa fiu mai atenta. 

28 august 2018

Cheile Bicazului si Salina Praid

Vizita la Lacu Rosu nu ar fi fost completa daca nu am fi ajuns si in Cheile Bicazului. Un defileu extrem de aglomerat, explicabil pentru ca era weekend, dupa ce gaseai cu greu un loc de parcare venea partea grea, sa reusesti sa te plimbi pe acolo, sa admiri peisajul, eventual sa faci si niste fotografii si sa te feresti de masinile care veneau din ambele directii destul de in viteza. Si sa faci si slalom printre multele tarabe cu te-miri-ce pripasite pe acolo. Acuma stiu ca sunt carcotasa, nu ma luati in seama, cu toate neajunsurile merita o vizita acolo.
 








Am gonit si pana la Lacul Bicaz, insa de acolo nu am fotografii. La baraj aglomeratie mare, un politist dirija circulatiA si nu te lasa nici sa te opresti nici sa cobori catre pontonul de unde se ia vaporasul, asa ca am urcat in continuare pe sosea dar s-a dovedit ca ori il ascunde padurea ori e teren privat si nu ai de unde sa faci niste fotografii din care sa para mai mult decat o balta. Am cules doua pietre (cele de aici, ca a trebuit sa ajung in judetul Neamt sa imi gasesc pietre potrivite :) si ne-am intors.



Drumul spre casa a fost prin Sovata, sa ne putem opri la salina din Praid. Aveam eu ceva amintiri de prin scoala generala de acolo si am vrut sa le improspatez.
Lume multa si aici, ca era duminica, a fost dificil sa aflam de unde se ia autobuzul pentru ca limba romana nu se prea vorbeste pe acolo (ca o comparatie, in Harghita se vorbea romana peste tot), dar pana la urma ne-am descurcat. Fata de salina din turda, cea din Praid are avantajul ca este accesibila si celor care nu pot urca sute de scari. Totusi am vazut la intrare un avertisment care spunea ca nu este recomandata celor cu hipertensiune gradul 3, nu m-as fi gandit ca o salina poate avea contraindicatii. Cele 16 grade din interior o fac perfecta de vizitat intr-o zi torida de vara.
Spatiul interior este imens, te poti plimba in voie, se pot desfasura si aici activitati diverse, eu una m-am dat in leagan :) Am vazut si un fel de Adrenalin park, dar probabil functiona dupa un program pentru ca era inchis. Se gasesc in interior o capela micuta, dar si exponate de muzeu.
Un chiosc cu suveniruri este prezent pentru cei care vor sa le cumpere musai din interior, altfel exact aceleasi lucruri le gasesti si la magazinele de afara.
Intr-un colt este un chiosc cu apa, suc, cafea, mancare si culmea, seminte, iar langa mesele din jur erau covorase intregi de coji de seminte, ca doar se vand acolo. Exceptand zona din jurul meselor, in interior era curat. 









13 august 2018

Cascada cu apa termala Toplita si Lacu Rosu

Am auzit de mult despre cascada asta si imi doream sa o vad, a facut sotul meu un filmulet cu ea iarna acum mai multi ani, este o splendoare sa vezi cum curge apa printre plantele verzi si in jur e zapada. Vara are alta frumusete, se filtreaza razele soarelui printre picaturile de apa si vezi o ploaie marunta de aur in prima parte a zilei. 
La Toplita am ajuns mai mult din intamplare, intentionam sa mergem la Lacu Rosu si cand am cautat camere la un hotel nu am gasit ce ne doream, asa ca am decis sa ne cazam la 60 km distanta si cu ocazia asta sa vizitam si cascada. Nu am regretat pentru ca zona este superba, desi drumul pana in Reghin este dezastruos de aglomerat si nu intotdeauna in cea mai buna stare, odata ce intri in zona montana padurile si aerul curat si racoros te relaxeaza si uiti de stresul drumului. 
Mi-au atras atentia casutele batranesti reconditionate si foarte bine intretinute din satele prin care am trecut, va trebui sa ma credeti pe cuvant pentru ca fotografii nu am. Nu poti sa te opresti pur si simplu in mijlocul satului si sa pozezi casa omului :) 
Gata cu vorbaria, va las cu cascada: 












Sunt cam zgarcita cu imaginea mea, dar de data asta fac o exceptie :)
Da, se poate ajunge si cu trenul in Toplita, dar cel putin din Cluj pana acolo faci de doua ori mai mult decat cu masina :( 


Lacul Rosu l-am gasit foarte verde si deloc rosu, nu e doar de la reflexia padurii, pur si simplu apa era verzuie. Este destul de mare, inconjurat de o carare prin padure pe care daca inaintezi scapi de aglomeratia din zona comerciala pentru ca marea majoritate a vizitatorilor am observat ca raman acolo (cabane + restaurante + tarabe) si te poti bucura de liniste.