29 iunie 2023

Mini-gradina in bol ceramic

 A fost odata ca niciodata un bol alb, simplu, care si-a facut dim plin datoria in bucatarie, peste 15 ani. Si-ar mai face-o si acum dar este din ceramica si ceramica in timp se fisureaza. Am observat asta in cel mai haios mod posibil, cand am pus in el ciocolata de menaj si am topit-o la microunde. Bolul "sangera" ciocolata dintr-o multime de fisuri marunte, prin care supa nu curgea si nu le observasem. Asa ca l-am ocolit, l-am tot dat la o parte, am asteptat o idee sa il pensionez cu glorie. Si ideea mi-a venit de dimineata, cand mergeam la serviciu: o mini-gradina. 


Bolul are 13 cm diametru, asa ca am cautat cateva lucrusoare maruntele pentru decor. Am lipit pe exterior trei din frunzele argintii de mai jos si o dantela din hartie, cumparate de ani buni din impuls, fara sa ma gandesc ce o sa fac cu ele, si nefolosite pana acum. 



Din cateva pietricele culese de pe o plaja din Grecia (o mini colectie pe care o pastrez intr-un borcan de-a dreptul antic care si-a pastrat si eticheta) am facut o alee mititica ce duce la o masuta dintr-un odorizant auto dezafectat (nu mai miroase deloc - a mirosit candva dar intr-o alta masina, nu a noastra  ­čśŹ). Pe post de scaunel langa masa am amplasat un butucel dintr-o ramura taiata cine stie cand, care statea pe birou degeaba, iar pe acest scaunel improvizat s-a asezat sa se odihneasca o fetita draguta si vesela din ceramica si si-a lasat pe masa stropitoarea cu care a udat cele doua plantute proaspat plantate. Acum le vegheaza sa creasca mari. 




Mini-gradina a fost creata special pentru tema "fii creativ" a transformarilor creative, dar profit de faptul ca am obtinut o gramada de reflexii de la lumina serii si o inscriu si in rubrica reflexii in oglinda de pe blogul lui Carmen. 






26 iunie 2023

Privire in trecut - cum p─âstr─âm s─âpunurile solide

Va mai aminti╚Ťi cum p─âstrau s─âpunul mamele noastre? C├ónd reu╚Öeai sa prinzi un s─âpun bun (├«mi amintesc de Amo, Fa, 8X4, Lux, s─âpunurile ungure╚Öti de mere sau de l─âcr─âmioare, Camay de╚Öi acesta cred c─â ap─ârut dup─â 90) nuil foloseai imediat. S─âpunurile fine erau p─âstrate cu anii, puse ├«n dulapuri ├«ntre lenjeriile de pat. Dac─â aveai destule le puneai ╚Öi ├«ntre hainele ├«mp─âturite. Le p─âstrai mult, dar de multe ori le d─âdeai cadou sau ╚Öpag─â, deschideau destule por╚Ťi.
Eu am avut ├«ntotdeauna pielea uscat─â ╚Öi sensibil─â, crem─â de corp nu exista (sau nu g─âseam, acela╚Öi lucru) ╚Öi s─âpunurile noastre ordinare, Cheia sau mai r─âu, cel de cas─â, ├«mi f─âceau efectiv r─âni. Piele uscat─â ╚Öi care se descuama, m├ónc─ârimi, ro╚Öea╚Ť─â, lucruri pentru care tot eu "eram de vin─â" - nu mai fi at├ót de sensibil─â - asta auzeam tot timpul. Parc─â depindea de mine. 
C├ónd aveam voie s─â folosesc un s─âpun din cele puse deoparte era o fericire de neimaginat acum - nu era perfect dar era mai bine. C├ónd ├«n cele din urm─â au ap─ârut gelurile de du╚Ö ╚Öi cremele de corp am trecut cu entuziasm la ele ╚Öi am sc─âpat de problemele cu pielea. 


Acum sunt disponibile foarte multe s─âpunuri, dar eu am p─âstrat un obicei din acele timpuri: le ╚Ťin mult ├«n dulap. Le pun ├«ntre haine ╚Öi le las uneori cu anii, am tot timpul multe ╚Öi le folosesc in ordinea achizi╚Ťiei.  Cu mul╚Ťi ani ├«n urm─â am citit ├«ntr-o c─ârticic─â din colec╚Ťia Caleidoscop ceva ce deja observasem p─âstr├ónd a╚Öa s─âpunurile: p─âstrate mult timp pierd apa din compozi╚Ťie, se ├«nt─âresc ╚Öi fac o spum─â mult mai fin─â. R─âm├ón tari ╚Öi ├«n timpul folosirii, nu se ├«nmoaie ca cele proaspete, ╚Öi ╚Ťin mai mult. Nu ─âsta este scopul, dar e un bonus. 
Eu credeam c─â este un obicei generat de s─âr─âcia din perioada comunist─â, a╚Öa c─â am fost foarte surprins─â acum c├ó╚Ťiva ani sa primesc de la o prieten─â stabilit─â ├«n Spania un set de s─âpunuri artizanale, fabricate in Italia, dedicate p─âstr─ârii ├«ntre rufe. Cu inconfundabilul miros de l─âcr─âmioare! Evident c─â se pot ╚Öi folosi la sp─âlat, dar a╚Öa mi s-a spus c─â acest tip de s─âpun este dedicat in primul r├ónd parfumarii dulapurilor.




Cred c─â am scris mai demult pe blog c─â am o problem─â cu toaletarea chimicalelor, in special detergen╚Ťii, clorul ╚Öi chestiile care puf─âie mirosuri (aka odorizante). Din fericire aceste s─âpunuri nu sunt at├ót de chimizate ╚Öi nu am probleme cu ele. 

25 iunie 2023

Lavanda

 In primavara lui 2020 am cumparat un ghiveci cu lavanda, nu a fost primul cumparat dar a fost primul care a supravietuit. Primul l-am plantat in gradina parintilor mei unde nu prea este soare sin cauza pomilor, nu a trait, al doilea am incercat sa il tinem in balcon, se pare ca nu traieste nici in ghiveci, abia in gradina si la soare am avut parte de lavanda. Acum in sfarsit aveam gradina noastra, soare cat cuprinde, pomii erau abia in stadiul de proiect, mai aveam pana la umbra. Pentru calitatea solului imi faceam probleme, este lutos, dar se pare ca ii place. In toamna lui 2020 am mai luat trei ghivece, erau la reducere si nu erau intr-o forma grozava. Cea mai mica si chinuita tufa nu a reusit sa treaca peste seceta de vara trecuta, nelocuind acolo nu am putut uda zilnic gradina, celorlalte trei le merge bine. Tufa plantata primavara are un avans considerabil fata de cele plantate toamna, e de doua ori mai mare. 

Oricum, sunt in al treilea an si deja am productie, am reusit sa adun sapte buchete de cate 80 de fire (numarate). Mai sunt destule firisoare marunte pentru inca un buchet, dar au nevoie sa mai creasca. Ma uit la ele, le miros si ma gandesc la cartile copilariei si adolescentei, unde citeam despre parfumul de lavanda, si ma gandeam cum poate arata si cum miroase lavanda. Tare mi-as fi dorit sa stiu! Nu stiu de ce planta asta a avut interzis la noi in vremea comunismului, dar pe atunci nimeni din jurul meu nu stia de ea. A trecut mult de atunci dar in cele din urma am reusit chiar sa am in gradina, dupa ce acum 15-20 de ani citeam despre ea, vedeam fotografii, se  gasea in sfarsit parfum, dar scria peste tot ca nu rezista iarna la noi. 



Mai jos, tufa cea "mare" (inca nu e mare cu adevarat) inainte de a o culege





23 iunie 2023

C─âni╚Ť─â zbur─âtoare cu scoici

 Nu vre╚Ťi s─â ╚Öti╚Ťi de c├ónd a╚Öteapt─â c─âni╚Ťa asta ╚Öi farfurioara ei sa fie transformate! De c├ó╚Ťiva ani sa fiu sincer─â, le-am l─âsat mereu la vedere, -doar m─â ├«ndur s─â fac ceva cu ele. De altfel ╚Öi proiectul ├«l aveam in minte tot de atunci, numai c─â uneori sunt capabil─â s─â am├ón la nesf├ór╚Öit unele lucruri.


C─âni╚Ťa nu are nici un defect, dar e foarte mic─â ╚Öi face parte dintr-un set pe care l-am primit dar nu l-am folosit niciodat─â. Nici nu pot da mai departe cadourile care nu ├«mi plac, dec├ót dac─â am certitudinea c─â ├«i plac. Acum 5 ani (am verificat) am mai decorat una din set, mai sunt ├«nc─â patru. 


O m├ón─â bun─â de scoici aduse din Grecia le-am vopsit cu acrilic alb sidefat (le-am ales pe cele care aveau un colorit mai pu╚Ťin atr─âg─âtor, cu gri, ╚Öi mici defecte. La o c─âutare pe net am aflat c─â specia se nume╚Öte acanthocardia tuberculata. Culori ╚Öi onduleurile lor ├«mi plac foarte mult, ╚Öi e o specie destul de comun─â.


Motivul pentru care m-am apucat de aceast─â c─âni╚Ť─â este provocarea transform─ârilor creative ale lunii iunie lansate de Mihaela.


22 iunie 2023

Reflexii în oglinda - ochii caselor

 Cred c─â ╚Ötie toat─â lumea c─â ├«n zona sa╚Öilor casele au ochi. Mie ├«mi place foarte mult stilul caselor s─âse╚Öti, ├«mi place toat─â zona in care s-au a╚Öezat ei de fapt, ╚Öi natura ╚Öi satele de acolo. C├ó╚Ťiva ani la r├ónd am tot f─âcut vacante de 3-4 zile in Sibiu, de unde am explorat zona ├«nconjur─âtoare. Mi-a pl─âcut ╚Öi Sibiul, de╚Öi m─â repet c├ónd spun c─â noi nu suntem turi╚Öti de ora╚Ö. In primul r├ónd mi-a pl─âcut zona pietonala imens─â in raport cu cea din Cluj, fiind var─â am prins concerte ├«n aer liber in Pia╚Ťa Mare, e curat fa╚Ťa de alte ora╚Öe de la noi. So╚Ťul meu ╚Öi cu mine chiar nu suntem fani ai ie╚Öitului seara in ora╚Ö, eu cel pu╚Ťin lucrez cu flux mare de oameni ╚Öi e foarte obositor, c├ónd merg undeva nu vreau s─â mai v─âd mul╚Ťimi de oameni, dar spa╚Ťiul din centrul Sibiului este suficient de mare s─â nu te sim╚Ťi ├«nghesuit, nici m─âcar ├«n plin sezon turistic. 


Scuza╚Ťi introducerea imens─â :) imaginea de mai sus este din camera pensiunii unde am avut cazarea. Zi ╚Öi noapte cl─âdirea vecin─â era cu ochii pe noi, pardon cu ochiul. Mi s-a p─ârut at├ót de ciudat c─â a trebuit s─â fac o fotografie. Din p─âcate telefonul de atunci nu avea o camer─â foto grozav─â, a╚Öa c─â a ie╚Öit ce se vede. 

In Sibiu am g─âsit cea mai bun─â ├«nghe╚Ťat─â pe care am mancat-o la noi in ╚Ťar─â de mul╚Ťi ani. Pe o strad─â pietonal─â plin─â de restaurante sunt (sau cel pu╚Ťin erau) foarte multe vitrine cu ├«nghe╚Ťat─â. Toate aveau 2-3 clien╚Ťi, dar la una era o coad─â foarte mare. Evident c─â m-am a╚Öezat la r├ónd acolo, spre disperarea so╚Ťului, care insista sa m─â duc ├«n alt─â parte. Nu am vrut ╚Öi bine am f─âcut, ╚Ötiau oamenii ─âia de ce stau acolo. Sear─â de sear─â, de c├óte ori am fost in Sibiu am stat minim 20 de minute la coad─â la ├«nghe╚Ťat─â. Dou─â imagini din 2018: 






18 iunie 2023

Salvam carti - Dora-Minodora

 Am vrut neaparat sa continui proiectul salvam carti si sa creez un personaj inspirat dintr-una din cartile preferate ale copilariei: Luna-Betiluna si Dora-Minodora in tara lui Peste-mamaliga-prapadeste.
Cand am vazut papusica asta la vechituri parca am vazut-o pe Dora-Minodora. Micuta, blonduta si plinuta! Dupa curatenie, calitatea articulatiilor si hainute pare noua-nouta, chiar daca parul ciudat ciopartit m-a indus in eroare. 
Dintr-un rest de matase i-am cusut o rochita, undeva in cuprinsul cartii cele doua papusele sunt descrise ca purtand rochii de voal. Nu stiu ce fel de matase este, poate fi si un voal mai gros, la un moment dat am primit o plasa imensa cu resturi de la o croitorie si nu cunosc prea bine materialele. Datorita "talentelor" mele la croitorie rochita a iesit mai lunga decat am vrut si cam stramta, dar atata am tot cusut si am desfacut ca nu am mai avut rabdare sa scot volanele ca sa o scurtez.  


Dupa cum mi se pare mie, rochita este din vremea charlestonului. Ghetulele sunt cele cu care a venit papusa, are piciorul cam mare si nu am nimic potrivit pentru ea. Daca mai asteptam sa ii fac si pantofi, sigur nu terminam azi. Nu promit, dar poate pana la finalul lunii primeste si incaltari noi, mai delicate. Pentru coafura zburlita i-am prins parul cu un elastic micut, dar ea avea o cordeluta albastra prinsa de cap pe laterale cu doua bucati de plastic. Nu am vrut sa tai plasticul, asa ca i-am lasat si cordeluta, data cat de pe spate se putea. 


Brosa cea minunata, marul discordiei, am facut-o din materialul de la o pereche de balerini. Am avut niste balerini aurii (pentru copii) care mi-au fost tare dragi, dar dupa cativa ani de purtare intensa s-a distrus talpa. Culmea, materialul lor a ramas intact, chiar daca nu este piele. Asa ca din materialul auriu (o imitatie de piele) am decupat brosa, am lipit-o pe fetru sa aiba tinuta si i-am pus un ac micut de brosa de 1 cm (desprins de pe o brosa mica metalica pe care am folosit-o in iarna la tabloul din bijuterii - acum ca l-am cautat vad ca de fapt este de acum doua ierni, nu am realizat ca a trecut atata de atunci - pe care l-am pastrat). Se vede mai jos ce am salvat de la unul din balerini. 






15 iunie 2023

Sticla decorata cu tehnica decupaj

 Pentru transformarile creative ale lunii iunie am gasit absolut intamplator o sticla data cu grund de un an sau doi (uitasem unde am pus-o). In ultima fotografie apare asa cum am gasit-o ascunsa intr-un sertar, cu grundul usor ciobit. Am rascolit serios prin mormanul de servetele in cautarea unuia care sa se potriveasca cu sticla si cu starea mea de spirit, si am gasit unul cu o imagine romantica, un ceainic plin cu flori. 



In a doua imagine se vede ca mi-am pierdut exercitiul la lucrul cu servetelul, oricat m-am straduit nu am reusit sa aliniez perfect servetelul cu fundul sticlei, si cum servetelul avea chenar si dungi jos si sus au ajuns decalate la imbinare. Cum odata lipit se distruge daca il dau jos, am zis ca il las asa, nu de alta dar nici pe urmatorul nu garantez ca l-as fi asezat drept.





Reflexii în oglinda - reflexii în apă

 Tot din Gr─âdina botanic─â din Ardud, care este foarte prietenoasa cu vizitatorii ╚Öi are mai multe sec╚Ťiuni care nu ╚Ťin propriu-zis de o gr─âdin─â botanic─â, ╚Öi anume acvariu, ╚Ťestoase, p─âs─âri, c─âprioare, mistre╚Ťi.

├Äntr-un fel de mini lazy river sunt peste 20 de ╚Ťestoase care s-au obi╚Önuit ├«n timp cu vizitatorii ╚Öi sunt prietenoase. 

"R├óul" ╚Ťestoaselor ╚Öi lacul cu nuferi au furnizat ni╚Öte reflexii numai bune pentru rubrica de azi.



Postarea participa la jocul  gazduit de Carmen

Fotografiile sunt din arhiva personala

12 iunie 2023

Iunie in gr─âdin─â

 Au ├«nflorit trandafirii in micu╚Ťa mea gr─âdin─â, e ├«ntrecere ├«ntre ei care face flori mai frumoase. Pentru c─â nu am mai postat demult imagini din gr─âdin─â, am un colaj cu fotografii f─âcute ├«n 1 iunie ╚Öi cele de s├ómb─ât─â, care nu sunt in colaj. S-a schimbat anotimpul de la un set de imagini la altul, a trecut prim─âvara ╚Öi a venit vara. 



Trandafirii de mai jos sunt in mare parte ├«nr─âd─âcina╚Ťi din crengu╚Ťe puse sub sticle de plastic. Doar cei galben, mov ╚Öi portocaliu au fost cump─âra╚Ťi.








├Ämi pare r─âu c─â ast─âzi fac exces de fotografii, dar nu pot ├«ncheia f─âr─â o cirea╚Ö─â ­čŹĺ . S-au copt primele roade ale cire╚Öului, ├«nc─â nu chiar de fapt, mai au cam o s─âpt─âm├ón─â. 





8 iunie 2023

Reflexii în oglinda - înserare

 C├óteva reflexii la ceas de sear─â, nu ├«n acea╚Öi seara. Am mai scris c├ót de mult ├«mi plac apusurile? Dac─â nu zic acum, stau pierdut─â s─â le privesc ╚Öi a╚Ö vrea s─â dureze ╚Öi mai mult.



Postarea particip─â la jocul Reflexii ├«n oglinda g─âzduit de Carmen 
Fotografiile sunt din arhiva personala


7 iunie 2023

Salvam carti - iunie - semn de carte

 A venit si vara, iar provocarile verzi au readus cartile in atentie. De ceva timp isi astepta cuminte randul o carte pe care si acum o iubesc la fel de mulr ca in copilarie: Luna Betiluna si Dora Minodora in tara lui Peste-Mamaliga-Prapadeste. Face parte dintr-o serie pentru copii care am vazut ca s-a reeditat recent, si ma bucur ca poate fi citita si apreciata si de copiii de acum. Cred ca este a treia carte din serie dar eu numai pe aceasta o am, am citit-o de zeci de ori, din ea am invatat denumirile pestilor din apele noastre si am ramas surprinsa ca este intr-o stare destul de buna pentru vechimea ei de 45 de ani si pentru gradul de utilizare. 


Cum cartea in sine arata destul de bine am hotarat sa ii fac un semn de carte asortat. Am vrut sa fac unul cu pestisori pe care sa ii colorez cu creioane colorate, dar mi-am amintit cautandu-le ca de cativa ani le-am dat unor copii. Am fost convinsa ca nu o sa mai folosesc creioane colorate vreodata dar se pare ca m-am inselat. Asa ca am regandit strategia si m-am dus la cutiile cu servetele. Am avut o bucata de carton ramasa dintr-o coala A4 din care am folosit un patrat, am taiat-o in doua pe lungime iar mai jos se vede doar o jumatate. Tot o jumatate am taiat dintr-un servetel cu scoici, am lipit servetelul pe carton si l-am lacuit. 



Iata si semnul de carte la datorie, exact melcii si scoicile lipseau din cartea cu pesti. Sa fiu sincera, apare si un melc in carte, dar semnul ii aduce cativa prieteni.