Reflexii în oglinda - biserica din Densuș

 Săptămâna trecută am avut concediu și am reușit să ajungem câteva zile la Hațeg. Deși este zonă montană nu am scăpat de căldură, a fost cu 3 grade mai cald decât la Cluj în fiecare zi, dar ne-am relaxat și am vizitat multe locuri. 

Motivul principal pentru care am ales Hațegul este biserica din Densuș. De mulți ani îmi doream să o văd, și chiar dacă am ajuns de două ori la Deva, până în Densuș nu am mai ajuns.

Nici nu mai știu când am auzit prima dată despre ea, dacă în sondez bine amintirile poate in cartea Dacia Preistorică a lui Ovid Densușianu. Da da, Densușianu de la Densuș. Este ridicată peste ruinele unei construcții antice, se crede că a fost mausoleul familiei lui Claussius Longinus iar pentru reconstrucție s-a folosit piatră din ruinele de la Sarmisegetuza, care este in apropiere. Imaginile pe care le-am văzut pe internet m-au fascinat și mi-am dorit mult să o văd în realitate, iar realitatea nu m-a dezamăgit. Este o biserică în uz, folosită, deci nu se plătește bilet de intrare. 

Există o inscripție care datează picturile (cel puțin parțial) la 1443. Sunt doar presupuneri pentru că nu există date atestate, dar este posibil să fi început reconstrucția cândva după 1200. 

]

 

Interiorul bisericii este un pătrat cu latura de aproximativ 6X6 metri dar pare mult mai mic datorită coloanelor unite intre ele prin arcuri de triumf. Pe aceste coloane sunt inscripții, picturi și basoreliefuri deosebite, in puține locuri s-au mai păstrat picturi atât de vechi. Mai jos, imaginea din stânga reprezintă Sfânta treime iar cea din dreapta pe Sfântul Apostol Bartolomeu ducandu-si pielea pe băț.

In sat erau două statui ale lui Ovid Densușianu, eu am fotografiat-o pe cea de lângă Centrul de informare turistică. Nu știu dacă ați auzit despre Ovid Densușianu, a fost pe nedrept dat uitării, un om cu o cultură și o erudiție rară, autorul mai multor cărți despre istoria românilor. Cea mai importantă lucrare a lui este Dacia Preistorică, o carte de peste 1200 de pagini, foarte controversată și neacceptata de istorici. A fost opera vieții lui, a muncit 40 de ani la realizarea ei și nu cred că în țara noastră a mai făcut cineva o documentare de asemenea anvergură. A lansat o ipoteză, a adus și argumente, dar istoricii moderni l-au făcut praf și pulbere și au discreditat cartea. Merită măcar spicuita, este accesibila și on-line.

Jocul reflexii în oglinda găzduit de Carmen a fost ocazia perfectă să vă fac turul Bisericii din Densuș! A fost puțin cam lung, dar sper că v-a plăcut!