Datorită noilor reglementari care mie mi se par absolut idioate - interdicția de a face foc în grădină, adică locuiești la sat, ai o grădină mare plină cu pomi, ai o grămadă de frunze și crengi de la toaletare, și nu ai voie să le arzi - facem foc într-o sobiță mică, făcută de soțul meu din jante vechi. Noi deocamdată nu avem pomi mari, dar avem trandafiri. Și o grămadă de saci de hârtie de la tencuială, glet, sapă, whatever. Eu am crescut la sat, toată lumea făcea foc în grădină și toamna și primăvara, niciodată nu s-a întâmplat nimic nu a fost nici un incendiu. Grădinile sunt mari și focul se face in gradina de legume, unde este doar pământ, fără iarbă in jur care s-ar putea aprinde. Majoritatea nu își pot permite să plătească firmelor de salubrizare transportul resturilor vegetale care sunt in cantitate foarte mare, și până la urmă transformarea în cenușă cu care fertilizezi gradina mi se pare mai ecologică decât consumul de motorină sa le transporti undeva, sincer nu știu ce fac cu ele.
Astea fiind zise, nu e foc deschis, ocupă mult mai mult timp pentru că se pot arde doar cantități mici odată, iar eu sunt fochist șef (și fotograf):
Rubrica reflexii in oglinda este gazduita de Carmen.
Fotografii din arhiva personală.
Si eu imi amintesc in copilarie ca toamna, mirosea a frunze arse... Niciodata nu am mai simtit acest parfum... In Germania nu avem voie sa ardem nimic. Avem un container/ lada pt gunoi biologic si acesta este ridicat o data la doua saptamani. Cand tundem gardul viu, toamna, nu ne incap frunzele si crengile in lada. Am cumparat un tocator electric si folosim tocatura ca ingrasamant natural. Sau il aruncam, ocupa loc mai putin in lada. Acest gunoi e "maro". Lada verde e pentru cartoane si hartie. Lada galbena e pentru ambalaje de plastic. Si mai avem una gri pentru gunoi ce nu poate fi reciclat. Ne am obisnuit asa...
RăspundețiȘtergerePup fochista sefa 🤗😘 o seara buna!
Întotdeauna mi-a plăcut să mă ocup de foc, toamna puneam cartofi la copt in jar. E foarte complicat și îți ocupa timpul tot sortatul și spălatul și îți ocupă spațiu păstratul atâtor containere, plus un efect vizual nu tocmai plăcut, și colac peste pupăză la noi le aruncă împreună după ce te pun să le sortezi! Și este tot mai scump. Te pup Carmen, noapte buna!
ȘtergereAdmir sobita, admir focul, citesc - sunt de acord (nu sunt de acord cand se ard haine vechi si alte chestiuni tratate cu tot felul de chimicale) sa se arda controlat frunze, hartie, blante uscate... - pentru ingrasamant iar mi se pare f bun (am senzatia ca se foloseste hartia si la compost, impreuna cu frunze si alte uscaciuni).
RăspundețiȘtergereSi apoi citesc si comentariul si vii cu .... chestia aia numita cartof la jar... pai se poate asa ceva??? :))))) Prevad niste cartofi copti.. dar sa vad cu ce sa ii combin acum :)))
Pupici
Cartofii la jar nu se compară cu nici un alt fel de cartofi, dar de mult nu am făcut. Sunt foarte buni și la cuptor, a început sezonul lor. Mie îmi plac cu unt, ulei de măsline și sare, sau zdrobiți puțin și amestecați cu lapte. Prima și ultima variantă fără sare. Pupici, somn ușor!
ȘtergereCe sobita draguta! 😍 Imi place succesiunea pozelor: de la flacara la jar - frumos s-a mai "modelat" jarul. ❤
RăspundețiȘtergerePrin oras tot mai miroase, din cand in cand, a frunze arse, semn ca - desi e interzis - mai ard oamenii uscaturi. 😊 Sunt si unii care au centrale de apartament cu lemne...
In centrul orasului (dar nu numai) se aduna gunoiul pe caprarii - si nu se amesteca la "groapa" (din fericire). In schimb, in cele mai multe cartiere "de blocuri" degeaba le aruncam pe caprarii - le amesteca! Cooperativa munca in zadar, altfel spus.
Numai de bine! ❤
Mulțumesc Diana, recunosc că mie una îmi place mirosul de lemne și frunze arse, face parte din aromele toamnei pentru mine.
Ștergere