Cutiuta muzicala

Încă o lucrare în colaborare cu soțul meu, el a tăiat și lipit iar eu am decorat. Avea un melc de la un claxon și în vacanță în Spania am bântuit pe la târguri de vechituri. A găsit acolo un mecanism de cutiuță muzicală și l-a cumpărat. A tăiat niște scândurele și a făcut o cutie muzicală.

Partea de sus se dorește a sugera un patefon :) așa că nu mai primește alt decor. Pentru punerea în funcțiune se ridică capacul sa se poată învârti cheița. Partea frumoasa este că nefiind chinezesc, mecanismul cântă doua minute. Sincer, am ascultat multe cutii muzicale de producție recentă dar nici una nu durează atât.

Cutiuta din dopuri de pet

Ultima provocare verde mi-a dat serios de gândit, hmm ce să fac eu din dopuri sa fie și util. Și să se facă și repede :) 

După o scurtă documentare pe net am găsit niște filmulețe cu o idee genială, cum să-ți faci mici recipiente din dopuri de pet. Am fotografiat și etapele, pentru că sunt puține și se execută ușor. 

Pentru primul pas am apelat la soțul meu pentru că am descoperit că am nevoie neapărat de o unealtă de tăiat, firez sau ceva de genul ăsta, că sa tai gâtul sticlei. Deci, e nevoie de doua sticle de orice dimensiune dar e preferabil sa fie la fel, ale mele nu au fost și se vede. Imediat sub dop au un fel de inel mai lat și se taie exact sub el. Se șlefuiesc tăieturile cu un șmirghel și se lipesc una de alta cu un adeziv puternic. 

Pentru aspect dar și pentru a vedea in interior am scos inelul acela de sigilare de sub dop.

Poate nu e prea arătoasă dar e utilă pentru păstrat mărunțișuri, mai ales în geanta. 

Muntii Bihorului

Am descoperit acum la batranete cat de mult imi plac pesterile :) 

Tot marea ramane iubirea mea cea mare (cat de pompos am zis-o!) dar in ultimii ani, vizitand niste pesteri, am descoperit ca imi place si mai vreau. Noi avem destule pesteri frumoase, insa toate departe de Cluj iar drumurile sunt praf, ceea ce le face si mai departe. Deocamdata am luat la rand pesterile din Muntii Bihorului, cele mai aproape de noi. 

Am mes din nou la Pestera Ursilor dar am postat o data fotografii de acolo asa ca trec peste ele acum, cele de mai jos sunt din Padis unde la inceputul lunii mai infloreau brandusele cat vedeai cu ochii si inca era o gramada de zapada. 

Pestera Meziad cred ca este foarte cunoscuta, este una din primele pesteri amenajate si una din cele mai mari din tara. Ca peste tot, doar o treime din lungimea ei este deschisa publicului. Incepand cu intrarea care impresioneaza prin dimensiuni (16x10m) - nu pare mare in fotografia de mai jos pentru ca nu exista nici un punct de reper, pe intreg parcursul ei se deschid goluri ample, te simti in interior ca intr-un palat gigantic. Pestera gazduieste intr-una din galeriile de langa iesire si o colonie foarmata din multe specii de lilieci, am vazut doi mici de doar cativa centimetri si am simtit si mirosul intepator de guano.

Inainte de intrarea in zona sigilata a pesterii este amenajat um mic amfiteatru in care se tin concerte. 

Urmatoarea pe lista noastra a fost pestera cu cristale Farcu, o pestera mica si mult mai putin cunoscuta. Descoperita accidental in 1987, a fost vandalizata de mineri si inchisa in scurt timp din cauza surparii galeriei de intrare. A fost redeschisa abia in 2012, se intra in grupuri mici conduse de un ghid si este supravegheata cu camere video. Este compusa dintr-o galerie de 200 m a fostei mine de bauxita unde s-a amenajat un mic muzeu si din cei 100 de metri ai galeriei cu cristale. Este singura pestera cu cristale din Romania deschisa publicului si una din cele doua din Europa. 

Libelula si fluturele, cele mai spectaculoase cristale, devenite simboluri ale pesterii.

Aici se vad o mica parte din distrugerile provocate in primii ani, insa se vede cu ochiul liber ca ele sunt enorme. Doar inaltimea galeriei si blocarea pesterii au salvat restul de la pieire.

Peisaje de pe drumul de intoarcere din zona comunei Bratca, un loc ciudat unde in primele zile ale lunii mai primavara si toamna convietuiau linistite.

Dealurile Damisului, doua dealuri gemene rotunde.

Geanta din bluza tricotata

Am cam tras chiulul in ultima vreme la handmade, pentru ca am fost ocupata cu excursiile. Geanta asta am terminat-o de fapt prin mai, dar tot nu am gasit momentul sa o fotografiez. Acum reusesc in sfarsit sa o si postez :) 

Aveam in dulap de foarte multi ani un plover de iarna din bumbac pe care l-am purtat doar de vreo doua ori, pentru ca prin bumbac trece frigul la greu si nici nu ma avantajeaza albul iarna, concurez la culoare cu bluza. Asa ca am ciopartit ploverul, i-am pus intaritor termocolant si l-am accesorizat cu catifeaua dintr-o pereche de pantaloni. Are si captuseala. Cureaua era si ea cumparata de un secol dar nu am purtat-o niciodata, si-a gasit locul perfect in cele din urma. Eu sunt absolut incantata de geanta si prind curaj sa mai fac si altele!

Din nou in Malaga (mai degraba pe langa)

Din pacate nu prea am mai ajuns pe aici, e foarte tarziu dar vreau neaparat sa postez fotografii din zona orasului Malaga. Nu din Malaga pentru ca am stat intr-o localitate invecinata, am fost o singura zi in Malaga si ne-am invartit o ora dupa o parcare si din cauza aglomeratiei care mie nu imi face nici o placere am evadat in parc si pe plaja. Orasul este superb dar mult prea aglomerat si asta imi da o stare de agitatie si nu ma pot relaxa :( 

Am gasit vegetatie abundenta si flori superbe peste tot in luna martie cand la noi abia erau infloriti ghioceii si mai erau petece de zapada, ne-am plimbat pe plaja chiar daca vantul a fost puternic si am adunat multe-multe scoici, era plina plaja de ele, ba chiar am gasit si o steluta de mare.

Am vizitat Molino de Inca din Torremolinos, o gradina botanica  in jurul unei mori de apa. Foarte accesibila, intrarea este doar un euro. Tema centrala a gradinii este apa, un parau curge cu multe meandre prin toata gradina, pe cursul lui sunt amenajate lacuri, fantani arteziene, iar in partea cea mai joasa este moara, intr-o cladire solida si eleganta. Ea functioneaza si printr-o podea de sticla se poate vedea cum este zdrobit graul intre pietre. Vegetatia gazduieste multe pasari salbatice, dar sunt si custi de mari dimensiuni in care traiesc pasari exotice, majoritatea specii diverse de bufnite. 

O gradina japoneza este amenajata in jurul unui lac populat cu peste 20 de broscute si cu multi carasei.

Un alt loc care m-a fascinat este castelul Colomares din Benalmadena. Nu este nici vechi si nici castel autentic, a fost construit de un arhitect intre 1987 si 1994 si este un monument dedicat descoperirii Americii, lui Cristofor Columb, reginei Isabela si regelui Ferdinand si celorlati exploratori. Pare desprins din basme, este un loc destul de aglomerat, cu multi turisti straini dar au oprit si autocare cu turisti spanioli de varsta a treia. Intrarea este doi euro, un pret mic pentru aceasta zona, primesti o harta care iti explica ce reprezinta fiecare coltisor si poti alege daca doresti harta in limba spaniola sau engleza, cred ca mai au si in alte limbi.

Foarte aproape de castel ne-a atras atentia o cladire alba cu o forma neobisnuita. Ne-am oprit si am aflat ca este vorba despre o stupa asa ca am intrat si noi pentru ca nu am mai vazut temple budiste decat in filme. 

O imagine dintr-un parc din Malaga, practic este o fasie lunga si impadurita care creaza o perdea intre centrul orasului si zona de litoral. Poate am mai spus asta undeva, acum cativa ani Malaga a fost declarat cel mai verde oras al Europei in sensul ca are cel mai mult spatiu verde raportat la numarul de locuitori. Toate parcurile arata ca niste paduri, ai intrat in parc si ai lasat complet in urma orasul si agitatia.