Gradina Zmeilor

Duminica trecuta am facut o iesire intr-un loc minunat, la doar o ora distanta de Cluj, despre care nu aveam habar ca exista. Am aflat datorita unei blogerite clujene, Greenzonelife, care a vorbit aici despre Gradina Zmeilor, din satul Galgau Almasului. 

Este o zona de basm, care te duce cu gandul la faimoasele Meteore ale grecilor, la scara redusa. Chiar daca nu locuieste nimeni in varful lor, nu sunt mai putin spectaculoase. 

Rezervatia se intinde pe 5ha, se poate urma un traseu care te duce mai intai intr-o zona inalta din padure, de unde le poti admira de la nivelul "capetelor" straniilor personaje, cu nume ciudate: Zmeul si Zmeoaica, Fata Catanii, Calugarii, Acul Cleopatrei... Va las pe voi sa le descoperiti pe restul.

 Apoi se coboara destul de abrupt, pana ajungi pe fundul caldarii si te poti plimba in liniste printre ele. Este chiar si o grota in care se poate intra, destul de adanca dar este nevoie de o sursa de lumina puternica. 

Va mai aduceti aminte din povestile copilariei de locul unde se bateau muntii in capete? Aici era!

Este nevoie de bocanci pentru a putea parcurge traseul in siguranta, pentru ca solul este nisipos si destul de instabil. 

Concluzia? Ne intoarcem si la toamna, sa le vedem si fara vegetatie, frunzisul des le acopera destul de bine in perioada aceasta. Au fost si cateva lucruri care nu mi-au placut, lasand la o parte lipsa totala de interes de a face cunoscuta o rezervatie care din cate am inteles este unica in Europa. Mizeria lasata in urma de semenii nostri care vin sa manance nu sa viziteze, si tin neaparat sa le cunoasca toata lumea meniul studiind ambalajele lasate in urma. Doar nu era sa le duca acasa! Si o parcare mica si prost amenajata la intrare, plus semnalizarea precara a locatiei, practic trebuie sa intri in sat si sa fii cu ochii-n patru ca sa vezi indicatorul minuscul. A, si inscriptiile noului Neanderthal de la intrarea in pestera, se pot vedea intr-o fotografie. 

Si ca sa nu inchei intr-o nota trista, de aici ne-am dus la Porolissum, unde se desfasurau zilele castrului, si am asistat la un spectacol de zile mari, dansuri antice, batalii intre romani, daci si sarmati, reconstituirea unui episod din istoria castrului, am vazut cu surprindere ca printre trupele de reenactment erau si unele din alte tari. 

Dispaly pentru bratari

Voi cum pastrati bratarile? Eu le tineam intr-o cutie de bijuterii mai mare, dar se incurcau intre ele tot timpul, bineinteles cel mai tare atunci cand eram mai grabita. Zilele trecute am vazut o idee pe net, si cum astazi am avut timp am pus-o repede in aplicare. 

Evident, pe mine cel mai tare m-a incantat pentru ca este vorba despre reciclare, nu trebuie cumparat nimic, sigur ai prin casa ceva ce poti folosi :)

Ai nevoie doar de un tub mai grosut, eu am folosit unul ramas de la servetelele de bucatarie, si de o bucata de material mai ochios, catifeaua negra ar fi ideala. Pentru ca neagra nu aveam, am pus mana pe o fustita de catifea kaki ramasa de cand aveam mult mai putini ani si ceva mai putine kilograme :). 

Masori tubul de carton pe latime, calculezi si un cm pentru rezerva cusaturii, apoi masori lungimea. Aici trebuie sa adaugi diametrul cercului plus un centimetru, pentru ca si capatul va fi acoperit cu catifea. Sper ca nu ma exprim prea obscur. 

Dupa ce am vazut fotografia am pus mana pe fierul de calcat si am calcat-o frumos, asa ca acum arata bine...

Acum iei frumos un ac si-o ata, cosi dreptunghiul pe latura mai lunga si descalci cusatura cu fierul de calcat. 

Intorci pe fata materialul si introduci tubul in interior. 

Pasul urmator nu este obligatoriu, dar pentru ca tubul era destul de subtire am vrut sa-l rigidizez si am introdus in el un sul din cataloage de supermarket. Devine si mai greu si asa are mai multa stabilitate. 

Apoi indoi in interior 5mm capetele si le insailezi. Tragi bine de ata sa se inchida cercul. 

Si in mare e gata. Poate sa ramana asa sau poti decora capetele cum doresti. Eu le-am cusut cate o floricica yo-yo. 

Pregatiri pentru Craciun

Sau altfel spus eu mi-am facut deja cutiuta de bijuterii, acum astept cadoul! Stiu ca si eu fac bijuterii, dar totusi... :)

Aveam de vreo douazeci de ani o cutie de la niste tigarete de foi cubaneze, marfa de contrabanda de la inceputul anilor 90. Cineva din familie le-a fumat, iar eu am salvat cutia de la aruncatul la gunoi. Am pastrat-o asa in toti anii astia, dar acum m-am gandit ca are nevoie de un aer proaspat si am luat-o la vopsit. 

Am tratat-o cu un strat de grund, peste am aplicat un strat de acrilic cuprat, apoi mai multe straturi de vopsea alba. Pe partile laterale am aplicat un singur strat de acrilic alb, cu buretele, lasand sa se vada stratul cuprat de sub el. Apoi servetelul, un pic de cupru in jurul lui, lac si gata! Cu vopsitul, cel putin. 

Interiorul l-am captusit cu un material care aceeasi vechime cu cutia, este o bucata ramasa de la confectionarea unei rochite si l-am pastrat si pe el, ca cine stie! Dupa cum vedeti, sunt tare strangatoare :)

In concluzie, vorbim mai ales despre reciclare. Din pacate nu am poze cu cutia inainte de a o decora, pentru ca am tot amanat si apoi m-am apucat de lucru cu asa o energie, ca daca ma opream pentru fotografii nu se stie daca terminam de Craciun!