CRACIUN FERICIT!

Va doresc tuturor un Craciun linistit, alaturi de familie si cei dragi! Sa va incarcati bateriile si sa reveniti cu amintiri placute si forte proaspete din vacanta!

Ciucurasi de pus in brad

Am impodobit bradul saptamana trecuta, dar pe masura ce termin cate ceva agat repede in el. Singura problema ar fi ca nu prea mai este loc. De data asta sunt niste ciucurasi, nu stiu cum sa le zic altfel, din fasii de polar. Pana la Craciun sigur mai urmeaza ceva, doar mai sunt cateva zile! 

Nu stiu de ce nu vad unele lucruri decat in poze, abia acum observ cat de ciufuliti i-am lasat.Daca luati modelul nu faceti ca mine, aranjati frumos toti franjurii aia si o sa aiba alt aspect.

Glob din materiale reciclabile

Adica un globulet realizat dintr-un bec ars, ocazie cu care mi-am exersat talentele la desen ramase latente de prin scoala generala :)

Pentru cine vrea sa ia modelul, recomand sa acoperiti intai becul cu un strat de grund, altfel exista riscul sa crape vopseaua, si ar fi pacat. 

Insciu si acest globulet la Claca In asteptarea Craciunului - editia a treia gazduita de KaBea. 

Ingerasi

Ma grabesc sa nu vina Craciunul pana nu termin cat mai multe ornamente. Cand am ajuns azi acasa am gasit un pliant in cutia postala si l-am luat sa-l studiez. L-am studiat si l-am pus deoparte pentru transformat in altceva, dar mi-a ramas ceva pe retina. Multimea de ornamente de sarbatori disponibile in supermagazinul X. Nu conteaza in care, sunt la fel toate. Chinezesti si cu aspect indoielnic, la pretul de numai .... lei (destul de multi, dupa mine). De altfel chinezii nici nu sarbatoresc Craciunul, le este la fel de strain ca Ramadanul noua, dar ne sustin noua goana dupa chilipiruri, ca vorba aia, "business is business".

Asa ca am pus mana pe o coala de hartie si am luat modelul de la anca, si am facut rapid doi ingerasi, nu chiar atat de frumosi ca ai ei, dar cu siguranta mai frumosi decat "ornamentele" din supermarket. Nu voi folosi de Craciun numai ornamente handmade, pentru ca am multe globuri vechi, din sticla, care intre timp au devenit vintage si e pacat sa nu le fac vedete o data pe an, dar ma straduiesc sa le alatur an de an tot mai multe facute de mine. Si va incurajez sa faceti si voi la fel.
 Particip cu ingerasii la Claca - "In asteptarea Craciunului" - editia a treia

Braduti din conuri de hartie

Am inceput cu mare elan o serie de braduti din conuri de carton. Am vazut o multime de modele in ultimii ani, se pare ca devine o decoratiune tot mai cautata. Si pentru ca nu se putea sa nu folosesc ceva ce nu imi mai trebuia, am reciclat niste dosare din carton folosite, evident) pentru ei.

Si pentru ca anul acesta m-am trezit la timp, am vazut invitatia lansata de KaBea la Claca In asteptarea Craciunului - editia a treia, la care se vor inscrie repede-repede si bradutii mei!

Primii mei braduti, imbracati in sfoara si in hartie cu note muzicale: 

Bijuterii din hartie reciclata

Dupa o absenta luunga luunga si cam putin justificata, am revenit si sper sa si raman aici :)

Am o saptamana de concediu si am inceput deja sa adun de prin toata casa mici proiecte care au ramas nefinalizate de cine stie cand, unele chiar de iarna trecuta (ca de exemplu o caciulita neterminata pe motiv ca a venit caldura cam devreme, prin martie, si nu mai aveam nevoie de ea. Ei bine, in curand se intoarce iarna, asa ca am adunat-o de pe unde zacea. 

Pana una-alta am insirat niste margelute de hartie Rezultatul: 

.

 o bratara si o pereche de cercei pe nuante de albastru

un colier si o bratara maro cu margelute dn lemn.

Decor cu sfoara

Imi era dor sa lucrez ceva cu sfoara de canepa, este unul din materialele mele preferate. Si cum aveam ceva becuri arse prin casa, a iesit ceva dragut. 

Aveti vreun bec ars prin casa? Banuiesc ca nu, le aruncati imediat :) Eu una nu o sa mai arunc becuri o vreme, vreau sa umplu un cosulet cu pere de toamna. Reteta e simpla, becuri, sfoara, un adeziv oarecare, unul mai puternic pentru codite, niste crengute culese de pe marginea drumului (uscate, da? nu ne luam de pomii verzi:) A, si ceva rabdare, ca e mai dificil cu suprafetele convexe! 

Si daca  tot m-a prins microbul infasuratului am pus mana si pe o sticluta si niste resturi de ate de la crosetat si voila!

Din nou Creta

Inca un pic va bazai cu peisajele si gata, va las ca a venit toamna si trebuie sa ma apuc si de margelit si alte cele.

Pe langa marea de turcoaz si muntii spectaculosi, Creta are o istorie bogata, este taramul miturilor antice si insula lui Zeus. De data aceasta am vizitat situl de la Phaistos; mai jos se poate vedea primul teatru din lume. 

Iar aici sunt ramasitele aprtamentelor regale. Pe scarile de langa ele se puteau urca sase etaje, intr-un palat a carui constructie a inceput acum 3700 de ani. 

Golful Mirabello, o priveliste care iti taie rasuflarea: 

Si o straduta dintr-un minuscul satuc pescaresc, Mochlos: 

Creta

Am lipsit un pic cam mult de pe blog din motive de concediu :), si din aceleasi motive nu am mai lucrat nimic nou. Asa ca nu va arat ce am lucrat, va arat ce am vazut. In doze mici, ca ma apuca dorul si se face rau :).

Am petrecut o saptamana in Creta, am vazut multe lucruri frumoase, am cunoscut oameni minunati, ne-am intors cu bagajul plin de poze, de amintiri si de dor... si cu o multime de pietre care asteapta sa fie transformate in bijuterii. 

Plaja avea un nisip incredibil, maro-roscat cu mult negru.

Imaginile de mai jos sunt din Matala, unul din ultimele refugii ale hippiotilor

In pesterile de aici au locuit o multime de tineri veniti din toata lumea in anii '70,acum sunt goale si pot fi vizitate contra unei taxe. 

 

 Insula este suprasaturata de ruine, cred ca oriunde incerci sa sapi le gasesti. De fapt, le gasesti la tot pasul si la suprafata, aici erau langa parcarea din Matala

Desi plaja era de nisip, in apa erau pietre, asa ca era deosebit de limpede. Sotul meu a filmat o multime de pesti mari, care nu pareau deloc deranjati de turistii care faceau baie printre ei

Gradina Zmeilor

Duminica trecuta am facut o iesire intr-un loc minunat, la doar o ora distanta de Cluj, despre care nu aveam habar ca exista. Am aflat datorita unei blogerite clujene, Greenzonelife, care a vorbit aici despre Gradina Zmeilor, din satul Galgau Almasului. 

Este o zona de basm, care te duce cu gandul la faimoasele Meteore ale grecilor, la scara redusa. Chiar daca nu locuieste nimeni in varful lor, nu sunt mai putin spectaculoase. 

Rezervatia se intinde pe 5ha, se poate urma un traseu care te duce mai intai intr-o zona inalta din padure, de unde le poti admira de la nivelul "capetelor" straniilor personaje, cu nume ciudate: Zmeul si Zmeoaica, Fata Catanii, Calugarii, Acul Cleopatrei... Va las pe voi sa le descoperiti pe restul.

 Apoi se coboara destul de abrupt, pana ajungi pe fundul caldarii si te poti plimba in liniste printre ele. Este chiar si o grota in care se poate intra, destul de adanca dar este nevoie de o sursa de lumina puternica. 

Va mai aduceti aminte din povestile copilariei de locul unde se bateau muntii in capete? Aici era!

Este nevoie de bocanci pentru a putea parcurge traseul in siguranta, pentru ca solul este nisipos si destul de instabil. 

Concluzia? Ne intoarcem si la toamna, sa le vedem si fara vegetatie, frunzisul des le acopera destul de bine in perioada aceasta. Au fost si cateva lucruri care nu mi-au placut, lasand la o parte lipsa totala de interes de a face cunoscuta o rezervatie care din cate am inteles este unica in Europa. Mizeria lasata in urma de semenii nostri care vin sa manance nu sa viziteze, si tin neaparat sa le cunoasca toata lumea meniul studiind ambalajele lasate in urma. Doar nu era sa le duca acasa! Si o parcare mica si prost amenajata la intrare, plus semnalizarea precara a locatiei, practic trebuie sa intri in sat si sa fii cu ochii-n patru ca sa vezi indicatorul minuscul. A, si inscriptiile noului Neanderthal de la intrarea in pestera, se pot vedea intr-o fotografie. 

Si ca sa nu inchei intr-o nota trista, de aici ne-am dus la Porolissum, unde se desfasurau zilele castrului, si am asistat la un spectacol de zile mari, dansuri antice, batalii intre romani, daci si sarmati, reconstituirea unui episod din istoria castrului, am vazut cu surprindere ca printre trupele de reenactment erau si unele din alte tari. 

Dispaly pentru bratari

Voi cum pastrati bratarile? Eu le tineam intr-o cutie de bijuterii mai mare, dar se incurcau intre ele tot timpul, bineinteles cel mai tare atunci cand eram mai grabita. Zilele trecute am vazut o idee pe net, si cum astazi am avut timp am pus-o repede in aplicare. 

Evident, pe mine cel mai tare m-a incantat pentru ca este vorba despre reciclare, nu trebuie cumparat nimic, sigur ai prin casa ceva ce poti folosi :)

Ai nevoie doar de un tub mai grosut, eu am folosit unul ramas de la servetelele de bucatarie, si de o bucata de material mai ochios, catifeaua negra ar fi ideala. Pentru ca neagra nu aveam, am pus mana pe o fustita de catifea kaki ramasa de cand aveam mult mai putini ani si ceva mai putine kilograme :). 

Masori tubul de carton pe latime, calculezi si un cm pentru rezerva cusaturii, apoi masori lungimea. Aici trebuie sa adaugi diametrul cercului plus un centimetru, pentru ca si capatul va fi acoperit cu catifea. Sper ca nu ma exprim prea obscur. 

Dupa ce am vazut fotografia am pus mana pe fierul de calcat si am calcat-o frumos, asa ca acum arata bine...

Acum iei frumos un ac si-o ata, cosi dreptunghiul pe latura mai lunga si descalci cusatura cu fierul de calcat. 

Intorci pe fata materialul si introduci tubul in interior. 

Pasul urmator nu este obligatoriu, dar pentru ca tubul era destul de subtire am vrut sa-l rigidizez si am introdus in el un sul din cataloage de supermarket. Devine si mai greu si asa are mai multa stabilitate. 

Apoi indoi in interior 5mm capetele si le insailezi. Tragi bine de ata sa se inchida cercul. 

Si in mare e gata. Poate sa ramana asa sau poti decora capetele cum doresti. Eu le-am cusut cate o floricica yo-yo.