Cosmetice in miniatura

 Sau o incercare nu foarte reusita? De mult sa pregatesc sa fac in felul acesta pachete cu alimente, dar in ultimul moment m-am gandit ca Ocean are nevoie in vacanta ei si de produse feminine, ca o domnisoara ce este, si de niste cosmetice. Am folosit cele mai mici imagini pe care le-am putut gasi intr-un catalog de cosmetice, carton si scoci, dar nu am avut la indemana decat scoci ingust si n a prins prea bine pe margini. 

Mai jos sunt bucatile decupate, inainte sa le lipesc. A durat o vesnicie si pana la urma am renuntat la una dintre imagini, si asa am reusit sa fac fotografiile dupa 10 noaptea, in graba si cu lumina proasta. In graba, ca ceasul suna tic-tac si peste cateva ore deja ma trezeste. Merge pentru o prima incercare, dar se putea si mai bine. 

Postarea participa la provocari verzi, tema Sapte dintr-o lovitura IV, si la transformarile creative ale lunii martie, tema fii creativ.

Plecarea lui Ocean - plus cateva accesorii pentru plaja

 Ocean a fost foarte ocupata in ajunul plecarii - a dat iama in materiale si a croit de zor. Doar a croit si a lipit, nu a cusut, nu ar fi avut timp si pentru asta. Pentru ca se indreapta spre sud si spera sa poata face plaja pe insule exotice, si-a completat geanta de plaja cu cateva accesorii: un pareo dintr-un voal fin pe care l-a infasurat in jurul ei si l-a legat dupa gat, niste slapi (sau mai pretentios zis flips-flops) pentru tarsait in nisip, 

si un cearceaf de plaja croit dintr-un material imprimat cu o floare mare (s-a intins exact peste floare, asa ca nu se vede bine). Evident ca s-a intins pe el sa il probeze, nu cumva sa fie prea mic (noi astea micute avem problema asta, nu incapem oriunde 🤣😂😂). O vedeti ce incantata este la gandul calatoriei?

Mai jos se vad materialele din care am facut slapii, un carton subtire si dur peste care am lipit panglici albaste (cu cat am apropiat camera telefonului de ei, cu atat par mai franjurati, desi cu ochiul liber nu arata asa). 

Si cireasa de pe tort, dupa ce s-a incarcat cu bagaje Ocean a ajuns in port. Abia a ajuns si nu are stare, a deschis valiza sa verifice daca nu a uitat ceva acasa. Vaporul de agrement asteapta cu panzele umflate, in curand va fi doar un punct aproape de linia orizontului.

Inainte sa urce pe corabie, Ocean a avut grija sa inscrie aceasta postare la provocarile verzi, tema Sapte dintr-o lovitura II, dar si la rubrica gazduita de Carmen, reflexii in oglinda. 

Miercurea fără cuvinte - orhidee

 

Miercurea fara cuvinte este gazduita de Carmen

Fotografii din arhiva personala

Costum de baie pentru Ocean

 Pentru a doua tema a provocarilor verzi, Ocean s-a pregatit realizand un costum de baie. Anticipand intalnirea cu oceanul si cu marile sudului, s-a pregatit de baie si de plaja. De fapt, mai are de pregatit cateva lucruri pentru plaja si va pleca. 

Daca va intrebati din ce si-a facut costumul de baie, am avut eu niste sosete cu stelute argintii care s-au ales cu gauri in varf, asa ca au devenit materie prima pentru hainutele papusilor. 

Betisorul nazdravan - repararea copertilor

 Am o carte peste care timpul a trecut destul de greu. Se numeste Betisorul nazdravan si este cu cativa ani mai in varsta decat mine, nu imi amintesc de cand o am deci probabil aveam 1-2-3 ani cand am primit-o. A fost una dintre cartile favorite ale copilariei mele, este editata la Moscova si are o calitate deosebita a hartiei si a tiparului. A fost citita si rascitita pana a ajuns coperta praf, probalil din aceeasi cauza s-a facut ferfenita si supracoperta, si a mai stat si in podul casei un numar nedefinit de ani, unde au ajuns si niste soricei la ea. Nu mult, se pare ca nu a fost gustoasa. 

Dupa cum se vede, desenele superbe nu au avut de suferit. Dar astazi in sfarsit am avut timp sa ma ocup (partial) de ea, am lipit cotorul si panza copertei si am refacut cum m-am priceput supracoperta. Inca maiam un stoc generos de afise, am luat un afis cu scrisul pe fond alb si l-am potrivit sub supracoperta sa nu se vada, pe cat posibil, decat alb prin gauri. Asta ca sa ramana alb si spatele supracopertei. In mare era o hartie destul de asemanatoare cu cea a supracopertei, cu o grosime medie si lucioasa. Le-am lipit, le-am lasat cu o greutate deasupra si apoi am decupat pe marginea supracopertei. 

Eu sunt chiar multumita de rezultat, mai am de lucru la carte dar sper ca este suficient sa o pot inscrie la transformarile creative ale lunii martie, tema "Carte". Am refacut o supracoperta incat sa nu imi fie frica sa iau cartea in mana, am folosit un afis vechi deci materialul este reciclat, si am reparat si cotorul sa nu se mai desfaca in bucati. Inca mai am mult de lucru la ea, am incercat sa o lipesc acum vreo 40 de ani cu scoci si s-a dovedit a fi o greseala, a lasat niste urme galbene foarte urate si s-a desprins oricum de hartie in timp. Cand m-am apucat de lucru am adunat mai intai o mana de scoci vechi si l-am pus la gunoi.

Reflexii în oglindă - pixuri sclipicioase

 La începutul lunii am îmbrăcat două pixuri cu cu aceste nustiucumlezice 🤣, dar știți sigur despre ce este vorba. Dacă nu, am mai folosit minunea aici și am explicat ce este. Am luat două pixuri la care se poate înlocui pasta și am lipit folia respectivă pe ele, a ieșit ceva drăguț. 

Le-am dăruit de mărțișor nașei mele și fiicei ei, cea mică (nu foarte mică) a fost încântată că are pix cu diamante roz. 

Postarea participă la jocul reflexii în oglindă găzduit de Carmen. 

Fotografia este din arhiva personală.

Miercurea fără cuvinte - trifoiul norocos

 

Miercurea fără cuvinte este gazduita de Carmen

Fotografie din arhiva personală.

Valijoara lui Ocean

 Ocean se pregateste de calatorie, nu degeaba primul obiect creat pentru ea a fost jurnalul de bord! Cu ceva dificultati, dar am scos-o la capat pe ultima suta de metri, am reusit sa ii fac o valiza. Una de moda veche. Am facut-o dintr-o cutie de chibrituri mai marisoara, nu am facut fotografii in timpul lucrului pentru ca am fost tot pe fuga, cate un pic seara inainte de culcare. Am lipit cele doua parti ale cutiei una de alta, am decupat un capac si am imbracat-o in piele. Probabil pentru ca am decupat inainte sa aiba timp sa se usuce foarte bine a iesit un pic mai... shabby. Colturile le-am facut din staniolul de la o ciocolata, curelusele si manerul din piele aurie, iar pentru a ma incadra in cerintele transformarilor creative ale lunii martie am decorat-o cu un trandafir decupat dintr-o revista promo de cosmetice. Trandafirul are si un rol utilitar, pentru ca o valiza decorata mai aparte este mai greu de pierdut sau de incurcat. O identifici de la distanta. 

Ocean si-a asezat in valiza niste hainute, dar a descoperit ca nu are prea multe, asa ca spera sa reuseasca sa mai lucreze ceva inainte de plecare. Va fi o calatorie lunga, asa ca are nevoie de mai multe lucruri. 

Mai jos o vedeti cu jurnalul in brate, visand la departari si la imaginile si amintirile cu care va umple jurnalul.

Pentru ca ne pregatim de plecare (ma tem ca anul acesta va calatori doar ea) tema comuna pentru provocarea sapte dintr-o lovitura va fi obiecte pentru calatorie. 

După ce am publicat articolul și am văzut cum lucește auriul de pe valiză, m-am gândit că numai bine se potrivește la reflexii în oglindă, jocul găzduit de Carmen. 

Rochiță croșetată pentru Ocean

 Micuța Ocean avea o problemă: nu avea hăinuțe de primăvară. Abia ce le primise pe cele de iarnă, de fapt. Dar primăvara timpurie ne-a luat prin surprindere și pentru că în grădini a înflorit ciuboțica cucului m-am inspirat din nuanțele de roz și am croșetat o rochiță. Și nu cred că mă apucam de fapt dacă nu era Rux inspirată să ne lanseze o provocare cu tema Primăvara.

Rochița a fost croșetată dintr-un ghemuleț de bumbac roz și i-am făcut o bordură galbenă cu cotton perle știți voi din stocul arhaic. Ghemulețe de cotton perle am de când eram în școala generală și coseam in cruciulițe la lucru manual. Școlile de la sate nu aveau mașini de cusut, așa că noi coseam pe etamină și tricotăm. Iar mai jos se vede și croșeta cu care am lucrat, a fost a bunicii materne, ea era pasionată de lucrul manual. La vremea ei era și o necesitate, dar îi și plăcea. Cu croșeta asta am învățat eu sa fac dantelă, am și eu câteva ale mele, dar după ce ea a plecat dintre noi, destul de devreme, am primit-o eu, așa cum și-a dorit. Sunt singura din trei nepoate care a moștenit pasiunea ei. Mânerul este din lemn de soc și a fost pus de tatăl meu acum 50 de ani aproximativ, dar croșeta este mult mai veche. 

Ocean are și ea o păpușică mică și ea îmbrăcată de primăvară, așa că a ținut neapărat să se fotografieze împreună. Era să uit de ghetuțe, dar a avut grijă Ocean să își întindă picioarele în cadru: încălțări moi și comode din fetru, cu câte o perluta verde deschis în vârf. Am cusut intenționat cu ață maro, să se vadă cusătura.

Felicitare cu pagini din reviste

 Mihaela ne provoaca in aceasta luna la transformarile creative sa folosim reviste, ziare sau carti. Nu stric nici carti nici reviste, ziare nu am, pffff, aveam o revista de la DM perfect sacrificabila, doar ca total neinteresanta. Dupa mult chin si ceva inspiratie de pe net, am produs aceasta felicitare super-simpla, cu doua gainuse decupate.

Gaina din stanga chiar imi place foarte mult, la ce din dreapta am vrut neaparat ceva galben asa ca am folosit ce era disponibil pe galben. Gainusele care scurma vesele dupa rame si gandaci, dupa o iarna in care au stat zgribulite si nu au putut racai in pamantul inghetat, mi se pare ca ilustreaza bine primavara. Pentru cine nu stie, eu sunt mare iubitoare da gaini, cand stateam la parintii mei si aveam pui si gaini nu scapa nici una de luatul in brate. 

Reflexii în oglindă - malurile Someșului

 Așa arată malurile Someșului in centrul orașului, lângă Cluj Arena, in lumina unei dimineți de iarnă (acum vreo trei săptămâni, am tot vrut să fac fotografii și din alt unghi dar nu am mai ajuns acolo pe lumina potrivită, ba a plouat, ba a nins, apoi a crescut ziua. Ce mi-a plăcut de fapt a fost culoarea luminii în acel moment al răsăritului. Despre Someș și întreținerea lui... prefer să mă abțin.

De malul apei nu m-am putut apropia din cauza pantei și a bălăriilor, este jos o alee proaspăt betonată cu rol de promenadă, scopul a fost să copieze amenajările din Oradea, dar de unde stăteam eu nu am identificat nici un acces la acea alee.

Postarea participă la jocul Reflexii în oglindă găzduit de Carmen

Fotografii din arhiva personală.

Miercurea fără cuvinte - vizitatori

 

Miercurea fără cuvinte este gazduita de Carmen

Fotografii din arhiva personală